Potrivit sindicatelor, pandemia de Covid-19 a lichidat peste jumătate de milion de locuri de muncă

0
275

Pandenia de Covid-19 nu a rămas fără urmări nici în plan economic. Iar asta se vede în mai toate ramurile, atât la nivel local, cât și la nivel național. „Griparea“ activității a făcut ca foarte multe companii să recurgă la diverse forme de supraviețuire și de salvare a afacerii într-un orizont de timp imediat. De aceea,
s-a recurs la șomajul tehnic, în special în zona de HoReCa, dar și în cea de servicii. Chiar și zona de producție a intrat în acest vârtej, lipsa comenzilor generând blocaje și încetinirea drastică a activității. Șomajul tehnic, părea să fie gura de oxigen pentru multe dintre aceste companii. A urmat recalibrarea activității, în concordanță cu noile realități econmice. Și de aici până la șomajul adevărat nu a mai fost decât un pas. De altfel, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) afirmă că această criză cauzată de pandemia de COVID-19 a arătat cât de vulnerabile sunt unele forme de ocupare, precum şi rapiditatea cu care au fost încheiate unele relaţii de muncă. „Criza a arătat cât de vulnerabile sunt unele forme de ocupare, dar şi cât de rapid au fost încheiate unele relaţii de muncă. În mai puţin de 15 zile de la apariţia crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150.000 de locuri de munca au dispărut, este o dovadă a uşurinţei cu care se închide o relaţie de muncă. În trei luni, aproximativ 628.000 de locuri de muncă au dispărut”, punctează preşedintele Blocului Naţional Sindical. Acesta a mai spus că în perioada 16 martie – 17 iunie au fost 628.478 locuri de muncă pierdute, 181.648 salariaţi au avut contractele individuale de muncă suspendate cu acordul părţilor, cu venit zero pentru salariaţi, 249.855 salariaţi au înregistrat reduceri salariale, deşi au continuat să lucreze, dintre care 66.032 salariaţi au avut salariul redus, deşi norma de muncă a rămas neschimbată. Mai mult, 1.240.674 de contracte de muncă au fost suspendate prin şomaj tehnic, iar 72.269 salariaţi au avut contractele de muncă suspendate prin reducerea săptămânii de lucru, spune el.
„Acordarea subvenţiei condiţionată de păstrarea locurilor respective de muncă, aşa cum de altfel am propus la începutul crizei, ar fi îmbunătăţit mult eficacitatea acestei măsuri de intervenţie”, a afirmat Dumitru Costin. Dar care este situația la nivelul județului Arad. La timpul oportun am prezentat o serie de „radiografii“. Și cifrele, dar și o observare cu ochiul liber, arată că lucrurile nu mai stau la fel ca înainte de criză. Doar în industria de automotive, la nivel de județ, s-au pierdut circa 2.000 de locuri de muncă. Nu mai vorbim de micile afaceri cu câțiva angajați, care abia o mai scot de la o lună la alta. Așadar problem sunt destule.
Despre toate acestea, Petre Toma, președintele Confederației Sindicale C.N.S.L.R. – Frăția Arad, spune: „Perioada de pandemie are, din păcate repercusiuni și asupra mediului economic. Foarte mulți dintre oamenii noștri au fost trimiși în șomaj tehnic.Este vorba de aproximativ 1000 de angajați. Din păcate o altă parte a fost disponibilizată și trecută în șomaj normal ca să-I spun așa. Este vorba de 200 de oameni, tot din Zona Industrială a Aradului. Există însă o promisiune din partea conducerii acestor unități econmice și anume că din toamnaă când se speră că situația comenzilor va reveni la normal. Drept urmare, cei 200 de lucrătoi vor fi angajați cu prioritate. Însă această decizie va depinde foarte mult de contextul general. Astfel că rămâne de văzut ce se va întâmpla pe mai departe“.
Așadar, toamna se anunță una destul de tensionată din acest punct de vedere. Dincolo de statistici rămâne însă realitatea: se consumă mai puțin, fiindcă resursele au scăzut. Asta duce la o contracție a consumului și, implicit și a producției. De exemplu, doar piața auto din România a scăzut cu peste o treime, în primele șapte luni ale anului, față de perioada similară din 2019. De ce să produci în fond, dacă nu exisită cerere pentru produsele sau serviciile tale? Este doar o cheltuială care are mari șanse să nu mai fie recuperată. În orice caz, fapt este că pe lângă o criză sanitară, care parcă nu se mai sfârșește, la colț pândește și o criză economică.
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.