Comitetul Nobel din cadrul Academiei de Ştiinţe din Suedia a decis: premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit unui cercetător născut în judeţul Arad şi celor doi colegi ai săi care, potrivit Mediafax, au contribuit la „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”.
Cei trei laureaţi de anul acesta sunt Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner.
Stefan W. Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 la Sântana, fiind unul dintre directorii Institului Max Planck de Chimie Biofizică, din Gottingen, Germania, unde conduce departamentul de NanoBiofotonică şi director al Centrului german pentru cercetari contra cancerului din Heidelberg.
De asemenea, site-ului nobelprize.org, informează că Hell este cetăţean german, fiind unul dintre absolvenţii Universităţii Heidelberg din Germania, unde a şi obţinut titlul de doctor în fizică.
Profesorul Stefan W. Hell şi-a petrecut copilăria la Sântana, unde a urmat cursurile generale, după care s-a mutat cu părinţii la Timişoara şi apoi, în 1978 a plecat împreună cu aceştia în Germania. În 2012 a devenit membru de onoare al Academiei Române. De asemenea, trebuie spus că face parte din galeria personalităţilor ştiinţifice care au primit de-a lungul anilor titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
Preşedintele UVVG spunea în 2012 că Hell va lua premiul Nobel
Conform site-ului universităţii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele UVVG spunea despre el în 2012, când i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa, că este o mare personalitate a Europei. „Este o personalitate marcantă a lumii ştiinţifice, care are foarte multe descoperiri şi care în mod precis va lua un premiu Nobel pentru descoperirile sale în curs de brevetare”, a susţinut atunci preşedintele UVVG. Prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, rectorul UVVG, spunea despre Stefan W. Hell că este „un deschizător de drumuri în domeniul fizicii, remarcându-se prin contribuţii originale în domeniul nanoscopiei optice, microscopiei optice de super-rezoluţie cu aplicaţii practice în nanoştiinţe şi nanotehnologii.” Laudatio a fost susţinut de prof. univ. dr. George Stanciu de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, care a precizat că rezultatele profesorului Hell reprezintă lucrări de pionierat în domeniul microscopiei optice de super-rezolutie cu aplicaţii în nanoştiinţe şi nanotehnologii. „Dr. Hell are o contribuţie decisivă în spargerea limitei de rezoluţie, data de difracţie reprezentată prin formula matematica descoperită de Abbe în 1873. Excepţională descoperire a domnului profesor Hell are implicaţii enorme în momentul de fată în cercetările biologice şi, în mod cert, aceasta va contribui la succesul înţelegerii fenomenelor ce au loc la scara nanoscopică atât în biologie, cât şi în alte ştiinţe ale vieţii. Importanţa acestei descoperiri pentru cercetările medicale este una fundamentală. Faptul că invenţiei profesorului Hell i-a urmat o explozie de publicaţii în reviste de cel mai mare prestigiu evidenţiază, în mod cât se poate de clar, valoarea ei. Profesorul Ştefan Hell este cel care a deschis un domeniu în întregime nou în fizică, cel al nanoscopiei optice”.
Premiile vor fi înmânate pe 10 decembrie
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie, informează Mediafax. Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896. Premiile Nobel au fost decernate pentru prima dată în 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca Centrală a Suediei, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost acordate după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, care a dorit să-i recompenseze pe cei mai renumiţi savanţi ai lumii. În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.
