În numărul de ieri al ziarului nostru vă informam că membrii Consiliului Local Municipal sunt chemaţi astăzi să voteze un proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri privind fuziunea CET Arad şi CET Hidrocarburi. Proiectul are la bază un studiu privind oportunitatea acestei măsuri, realizat de Just Eval Invest SRL Arad, studiu pe care Primăria şi-l asumă, din moment ce îl prezintă consilierilor locali şi îşi bazează un proiect de hotărâre pe el. Dar ce conţine studiul cu pricina?
Pe lângă o serie de date tehnice, este prezentată şi o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe şi a ameninţărilor la care sunt supuse cele două CET-uri. La capitolul ameninţări, prima şi cea mai mare a fost identificată, în ambele cazuri, insolvenţa, urmată de faliment.
Potrivit studiului, în cazul CET Arad s-ar putea ajunge la insolvenţă din cauza datoriilor mari acumulate ca urmare a faptului că CET-H nu şi-a achitat datoriile, alte riscuri constând în: neîncasarea unei părţi dintre creanţele ce ar trebui încasate de la CET-H (dacă CET-H intră în insolvenţă, încasarea creanţelor va fi incertă ca urmare a faptului că reţelele de distribuţie vor intra în patrimoniul public, în urma unor hotărâri ale CLM, iar lichidităţile primite în schimbul acestora vor fi gestionate de lichidatorul judiciar);  existenţa posibilităţii de a nu beneficia de finanţări nerambursabile UE dacă nu încasează creanţele de la CET Hidrocarburi; schimbarea cadrului legal; schimbarea defavorabilă a situaţiei economice globale în sectorul de activitate; creşterea preţului materiei prime. La CET-H, pe lângă riscul intrării în insolvenţă din cauza datoriilor foarte mari, mai există riscul de a nu obţine contractul de atribuire a contractului de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică; schimbarea cadrului legal; schimbarea defavorabilă a situaţiei economice; creşterea preţului materiei prime; dependenţa unui număr mare de clienţi de ajutoare sociale, creşterea acestora şi… continuarea fenomenului de debranşare a populaţiei, ceea ce ar duce implicit la scăderea vânzărilor. Cu alte cuvinte, speciasliştii care au întocmit raportul susţin că politica dusă până acum de autorităţi în ceea ce priveşte CET-urile a fost una falimentară.
Aradul este dat ca exemplu negativ
Studiul mai vorbeşte şi despre starea reţelelor de distribuţie, preţuri şi tendinţa consuma­- torilor de a renunţa la sistemul de distribuţie centralizat, dând astfel dreptate reprezentanţiilor Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA) care au tras numeroase semnale de alarmă în ultimii ani, cu privire la aceste probleme. „În contextul unui sistem de termoficare învechit şi foarte dispersat la nivel naţional, românii optează pentru un sistem propriu de încălzire, iar centrala termică este principala opţiune. Acest lucru se datorează diferenţei foarte mari între costurile pe care le plătesc românii pentru o gigacalorie în sistem centralizat şi cel pentru una produsă de o centrală termică. Astfel, la nivel naţional, potrivit datelor ANRSC, la nivelul lunii iunie 2015, costul mediu al unei gigacalorii facturat către populaţie este de 226 lei. Însă exis­tă oraşe, unde preţul este chiar mai mare: Constanţa – 383 de lei/Gcal, Arad-290lei/Gcal, Si­biu şi Iaşi, 265 lei/Gcal. Spre comparaţie, în cazul alegerii unei centrale termice în condensare, costul de producere a unei Gcal este de aproximativ 175 de lei”, susţin autorii studiului. Astfel, Aradul este dat ca exemplu negativ chiar într-un document comandat şi plătit de Primăria Arad.

Recomandările redacției