Primăria se sesizează instantaneu când nu i se cere, însă nu răspunde la solicitări vechi de şapte luni

În loc să răspundă unui teanc de solicitări în baza legii liberului acces la informaţii de interes public, reprezentanţii biroului de presă al Primăriei zămislesc tot soiul de informări bizare, semn că se cam plictisesc.
Dovada acestui fapt poate fi uşor argumentată prin cea mai recentă luare de poziţie a municipalităţii faţă de sesizările repetate ale cotidianului nostru privind starea deplorabilă a Bulevardului Vasile Milea. O informare de presă transmisă de biroul de presă al Primăriei, luni, pe adresa redacţiei oferă o serie de motivaţii, de altfel lipsite de susţinere, privind lipsa posibi­lităţii legale a administraţiei publice locale de a aloca fonduri pentru întreținerea și reparațiile care ar fi trebuit demult realizate pe respectivul bulevard situat în inima oraşului. Nicio informare de presă din lista lungă a solicitărilor adresate Primăriei în baza Legii 544 şi lăsate la învechit nu apare dinspre biroul oval al edilului-şef, chiar dacă acest lucru ar fi trebuit să se întâmple demult, conform legii.
Cu PNDI la atac
În linii mari, informarea prin intermediul căreia biroul de presă al Primăriei disculpă municipalitatea în privinţa străzilor nereparate se structurează pe motivaţii lipsite de susşinere. Astfel, putem afla că în urmă cu doi ani de zile, Bulevardul Vasile Milea a fost predat, alături de alte 26 de străzi, Ministerului Dezvoltării şi că, din acest motiv, ar fi trebuit să beneficieze de lucrări de reabilitare prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. „Cu privire la articolul publicat în ediția dvs. din 11.04.2013 referitor la Bd.Vasile Milea, vă informăm că astăzi, 15 aprilie 2013, se împlinesc 2 ani de când strada a fost predată Ministerului Dezvoltării. În total 27 de străzi din municipiul Arad au fost incluse în Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii și predate în administrare în anul 2011 Ministerului Dezvoltării în vederea realizării lucrărilor de reabilitare. Gradul de degradare actual al acestor străzi este consecința întârzierii nejustificate a începerii lucrărilor PNDI și a faptului că în toată această perioadă municipalitatea nu a avut posibilitatea legală de a aloca fonduri pentru întreținere și reparații. Administrația locală a solicitat în repetate rânduri Ministerului Dezvoltării respectarea angajamen­telor asumate prin PNDI. Fără a rezolva problema, soluția oferită în cele din urmă de Guvern a fost o modificare legislativă recentă, care dă posibilitatea legală autorită­ților locale să intervină pe aceste străzi. Primăria Municipiului Arad are ca prioritate în programul de reparații a infrastructurii rutiere intervenția pe cele 27 de străzi cuprinse în PNDI. Ca urmare a aprobării Bugetului în ședința CLM din 8 aprilie 2013, lucrările de reparații au început deja”, se arată în document. Trebuie spus, între altele, că reprezentanţii Primăriei stau cam rău la capitolul calcule. Asta pentru că momentul includerii respectivelor străzi în PNDI (doi ani, conform informării biroului de presă al Primăriei) nu coincide cu momentul constituirii actualului Guvern. Mai mult decât atât, potrivit celor mai recente reglementări, străzile la care municipalitatea face referire au fost realocate în administrarea administraţiei publice locale.
Primăria nu oferă informaţii de interes public
Dincolo de subiectul abordat de biroul de presă al Primăriei, reamintim autorităţilor locale lista solicitărilor în baza legii 544 rămase de mai bine de şapte luni de zile, fără răspuns. Prima dintre solicitările noastre adresate Primăriei în baza Legii 544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public datează din 26 septembrie 2012 şi poartă numărul 1428/ 2012. În acest caz, Primăria ar fi trebuit să prezinte situaţia studiilor de fezabilitate realizate în intervalul iunie 2008 – iunie 2012. În plus, municipalitatea ar fi trebuit, în baza aceleiaşi solicitări, să ofere date despre firmele care au realizat aceste studii, cum au ajuns aceste firme să se ocupe de aceste studii, câţi bani au încasat în acest sens şi să comunice stadiul în care se află toate aceste proiecte. Pentru că municipalitatea nu a răspuns acestei prime solicitări, o nouă adresă având acelaşi conţinut, a fost trimisă Primăriei pe data de 25 martie 2013. Pe data de 1 octombrie 2012, în baza aceleiaşi legi a liberului acces la informaţii de interes public, municipalitatea era solicitată să justifice modul în care au fost cheltuiţi, în ultimii patru ani, milioane de euro de la Ministerul Dezvoltării şi de la bugetul local.
De asemenea, Primăria ar fi trebuit să enumere firmele care au câştigat licitaţiile şi câţi bani a încasat fiecare dintre companii. În baza ace­leiaşi solicitări, Primăria ar trebuit să prezinte situaţia încasărilor în 2011 şi 2012 la intrarea în Ştrandul Neptun şi să să ofere detalii privind firmele care s-au ocupat de paza şi intrările în ştrand. Niciun răspuns în acest sens, motiv pentru care o nouă solicitare pe acest subiect a fost transmisă Primăriei pe data 25 martie. La fel ca şi în cazul celorlalte solicitări, municipalitatea nu a oferit, deocamdată, amănunte legate de costurile ocazionate de reabilitarea Palatului Cultural, deşi solicitarea noastră formulată în acest sens în data de 13 noiembrie anul trecut a fost retransmisă Pri­măriei. Cât va cheltui Primăria pentru proiectul „Arad – Capitală Culturală Europeană 2021”e greu de esti- mat. Asta pentru că şi solicitarea pe această temă, datată 25 martie 2013, a rămas fără răspuns. Aşteptăm cu acelaşi interes de până acum, ca Primăria să binevoiască să întocmească punctual, pe toate aceste subiecte, informări de presă asemă­nătoare celei privind situaţia Bulevardului Vasile Milea.