capus3Invazia de căpuşe declan­şată odată cu îmbunătăţirea vremii îi duce la disperare pe proprietarii de animale din mai multe localităţi din judeţul Arad. Fie că este vorba despre cai, vaci, oi, pisici sau câini, căpuşele îşi găsesc adăpost în blana acestora, sănătatea multora dintre animale fiind serios afectată. Mai mult, nu doar animalele sunt afectate, căpuşele neavând greţuri nici la carnea oamenilor. Situaţia nu este una îmbucurătoare ţinând cont de faptul că înţepătura acestor animale pot provoca boli grave.
Toţi cei care s-au prezentat la medic au primit şi tratament cu antibiotice. „Pacienţilor care ajung la UPU li se face o mică incizie pentru îndepărtarea căpuşei. Pentru evitarea apariţiei complicaţiilor neplăcute, aceştia sunt trimişi după aceea la Secţia de Boli infecţioase, unde li se administrează un tratament pe bază de antibiotice“, ne-a declarat dr. Monica Puticiu, şefa secţiei UPU din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.
Pe lângă senzaţia neplăcută provocată, căpuşele pot transmite şi boli care pot cauza anemie sau chiar paralizie. Medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Arad recomandă persoanelor care au fost muşcate să se prezinte la medic ca să le scoată căpuşele şi astfel să le fie prevenită îmbolnăvirea cu boala Lymea sau borelioza acariană. Boala Lyme, produsă de muşcătura de căpuşe, este de fapt o encefalită care nu se vindecă, este lent-progresivă şi afectează serios capacitatea de muncă a celui infectat. Simptomele majorităţii bolilor transmise de căpuşe includ slăbirea, şchiopătatul, umflarea încheieturilor sau anemia. Primele semne ale bolii pot apărea după zile, săptămâni sau chiar luni de la infectare. Unele căpuşe pot provoca o reacţie severă, care culminează cu paralizie. Aceas­tă situaţie gravă se remediază treptat după ce parazitul este îndepărtat.
Aceşti paraziţi preferă să se ascundă în iarba înaltă sau pe plantele din zone împădurite, unde îşi aşteaptă viitoarea gazdă. Odată ce s-au ataşat de un corp, căpuşele vor începe să se hrănească timp de câteva ore sau chiar zile. „Am fost la iarbă verde acum câteva zile şi când am făcut seara duş am simţit ceva pe burtă. Când m-am uitat era o că­puşă. Nu am putut să o scot singură acasă aşa că am apelat la medic. Acum sunt sub tratament de antibiotic. Pentru că a fost scoasă toată sper să nu am probleme”, spune o pacientă.
Atât la oameni, cât şi la animale căpuşele pot provoca diferite boli, care pot duce la deces. Medicii spun că persoanele muşcate de căpuşe trebuie să se prezinte la spital de urgenţă, dacă pe corp le apare o pată roşiatică. În caz contrar, urmările pot fi grave.
Populaţia trebuie să fie atentă, deoarece căpuşele sunt acarieni care pot transmite o largă varietate de agenţi patogeni: rickettsii, borrelia burgdorferi, arbovirusuri etc. Saliva lor este iritantă, anticoagulantă şi conţine toxine care pot produce paralizie, iar dacă sunt afectaţi muşchii respiratorii se produce moartea. Uneori pot transmite boli grave, meningite, encefalite.
Căpuşele se pot găsi atât în grădina casei în care locuiţi precum şi în parcuri publice, terenurile de sport, pe iarbă sau gazon, pe pomii din livadă sau în pădure şi chiar şi pe animalele de casă (câini şi pisici). Locurile favorite sunt pădurile umede, unde temperatura este cuprinsă între 7 şi 25 C iar dacă afară e cald şi uscat căpuşele se ascund în pământ, sau sub vegetaţie.
Căpuşa caută surse din care să se hrănească cu sânge: un om sau animal iar înainte de a muşca secretă o substanţă anestezică astfel încât  majoritatea oamenilor nici nu simt când sunt muşcaţi.
Riscul de a fi muşcaţi creşte în sezonul cald datorită hainelor sumare.
Boala provocată de muşcăturile de căpuşe mai este supranumită şi „boala cu 1.000 de feţe“ din pricina faptului că afectând întregul organism, simptomele ei mimează foarte bine simptomele altor boli. Se spune chiar că ar putea copia simptomele a circa 200 de boli.
Simptome ale bolii: pete care se mută pe corp, transpiraţii puternice, febră, dureri musculare (ca după o gripă), dureri de cap, pată roşie la locul muşcăturii de capuşă, stare de slăbiciune, oboseală marcată, tulburări de somn, tulburări de vedere (privire înceţoşată, dublă, chiar dispariţia câmpului vizual), dureri articulare, dureri în tendoane, călcâiul lui Ahile, etc., dureri sau usturimi în muşchi, tulburări cardiace şi neurologice, amorţeli ale membrelor, capului, etc., înţepături, furnicături, tulburări de înghiţire, tulburări de urinare (frecvent, senzaţia imperioasă de a urina), senzaţia de „nisip în ochi“, paralizii ale feţei sau ale membrelor, tulburări psihiatrice: depresie, anxietate, atacuri de panică, obsesii, fobii, tulburări emoţionale, şi de aceea mulţi pacienti ajung să nu fie diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi greşit ca având: scleroză multiplă, reumatism sau poliartrită reumatoidă, tulburări psihiatrice (depresie, anxietate, obsesii sau tulburări obsesiv-compulsive, bipolaritate, etc.), neuropatie alcoolică sau neuropatie diabetică etc.

Recomandările redacției