Prizonierii cifrelor…

„Români va fi bine!ˮ. Așa grăit-a premierul Câțu la instalarea Cabinetului său. Asta se întâmpla cu puțin înainte de sfârșitul anului trecut. Între timp lucrurile s-au schimbat radical. Pe lângă criza sanitară va fi un an al înghețărilor. Asta sună așa, ca o anestezie, înainte de veștile proaste.  Care parcă încep să vină în avalanșă. Din cauza crizei sanitare, anul 2021 va fi unul fără mari constrângeri de deficit. Cel puțin asta au spus oficialii UE, în urmă cu câteva luni. Mai exact, „având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României. Comisia va reexamina situația bugetară a României în primăvara anului 2021”, se arăta în comunicarea Comisiei Europene, din noiembrie anul 2020. Amintim că în  2019, România a avut un deficit bugetar de 3,8% din produsul intern brut, peste nivelul maxim de 3% din PIB, admis de regulile UE. Sigur deficitul nu poate urca până la cer, însă schimbarea de macaz este evidentă. Se va merge pe un deficit bugetar de 7% pentru anul 2021. Care însă va obliga la mari constrângeri. De altfel, vicepremierul Barna a ieșit după ședința de Guvern în care s-a schițat bugetul pe anul în curs spunând: „este un buget de care nimeni nu este mulţumit, dar este un buget de responsabilitate”. El a mai adăugat că sporurile din sectorul bugetar vor fi discutate în Parlament. Însă toate astea sunt până la urmă niște cifre seci. Niște previziuni. Adevărul va ieși la iveală în luna august, când se va analiza situația comparând cifrele propuse cu realitatea. Și atunci va avea loc rectificarea bugetară pentru a corecta. Asta dacă va mai fi de unde. Însă în spatele acestor cifre stau oameni. Omul nu se uită la cifre, nu analizează și caută cu „lupa”toate declarațiile politice. Dar  aude ce zice azi unul , ce a zis ieri.  Și,dacă e diametral opus, analizează și apoi judecă. El nu citește toate zicerile, ci prețurile la piață. Și este normal să fie așa. Iar declarațiile inițiale  încep să fie întoarse. Sigur nici realitățile  nu sunt cele mai prielnice. Însă sentimentul este că s-a tăiat de ici, de acolo,  pentru ca  datele să „pice pe un deficit de 7%”. Aceste înghețări nu vor rezolva însă nici pe departe problema. Ba chiar, aș îndrăzni să spun că o vor complica. Gândiți-vă un pic: serviciile, alimentele, carburantul, energia electrică s-au scumpit. Vin înghețările în sectorul bugetar. În sectorul privat, spirala imitației va acționa din plin. Se procedează la înghețări în sectorul de stat și privatul, cu mici excepții, va face la fel. Așa, ca fapt divers,  nu e interesant cel puțin, că oficial, unul din cinci angajați din sectorul privat are contractul făcut pe salariul minim pe economie? Salariile în mod clar nu vor fi majorate. Așa că va scădea și cuantumul adus la buget de impozitele pe salarii, de contribuțiile plătite de angajator. În plus va scădea și consumul. Deci și producție de bunuri și sumele colectate din TVA.  Este logic: dacă omul are mai puțin bani se va limita la strictul necesar.  Asta va avea repercusiuni asupra întergii economii și societăți. Din păcate nu am văzut măsuri active cum ar fi  soluții pentru creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare. România are o cotă a veniturilor bugetare de sub 33% din PIB,  în timp ce media europeană este de 44%. Și în plus, aceste măsuri îi vor afecta  cel mai mult doar pe cei de la baza piramidei de venituri. Iar asta  poate induce în populație sentimentul dublei judecăți. Așa că devenim iarăși niște prizonieri ai  unor cifre meschine. Și tot pregătind un viitor ce pare din ce în ce mai îndepărtat și care nu…sună prea bine, sacrificăm prezentul.