cancer

Problema bolnavilor de cancer din Arad, judeţ situat pe primul loc în ţară la incidenţa bolii, după Capitală, şi-ar putea găsi rezolvarea la Timişoara. La propunerea Ministerului Sănătății, Consiliul Interministerial de avizare lucrări publice de interes național şi locuinţe a avizat documentația tehnico-economică privind construirea Institutului Regional de Oncologie Timișoara.

Timișoara nu a fost inclusă pe lista centrelor în care se vor construi Spitale Regionale de Urgență cu finanțare europeană ca în cazul orașelor Iasi, Cluj și Craiova. Mai mult, spre deosebire de alte centre universitare medicale tradiționale (București, Cluj, Iași), Timișoara nu dispune de un Institut Regional de Oncologie. Ca urmare, era imperios necesară dezvoltarea unui astfel de obiectiv și în această regiune. Ministerul Sănătății are în vedere dezvoltarea unui institut oncologic în zona Banatului încă din anul 2009 când a propus înființarea acestuia prin HG. În anul 2012, Ministerul Sănătății a realizat Studiul de Prefezabilitate și Studiul de Fezabilitate pentru Institutul Regional de Oncologie Timișoara, documente în care sunt propuse soluțiile concrete de preluare a unei părți din construcția existentă și dezvoltarea acesteia într-un obiectiv modern și complex. Institutul va include servicii ambulatorii, de spitalizare de zi, spitalizare continuă și paliație, precum și spații dedicate activitătii didactice.

Cancerul este o problemă majoră de sănătate publică, a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare. În România se înregistrează  78.800 cazuri noi de cancer anual. Timișoara și zona de vest a României deţine o rată peste media națională a afecțiunilor oncologice.Finanțarea construcției de la Timişoara va fi asigurată din mai multe surse de finanțare, inclusiv fonduri europene destinate construirii de clădiri verzi. Institutul Oncologic va fi amplasat la marginea orașului Timișoara, pe o suprafata de 5,5 hectare, aflată în proprietatea Ministerului Sănătății, prin DSP Timiș. În această zonă a fost demarată, înca din anul 1994, construirea unui Spital Municipal, proiectul fiind abandonat după ridicarea unei părți din ziduri.

Aradul se află pe locul II la nivel naţional din punct de vedere al numărului de cazuri de cancer, după Bucureşti, însă, dacă vorbim procentual, în funcţie de numărul populaţiei, judeţul nostru ocupă primul loc pe ţară. În anul 2013, în judeţul Arad au murit din cauza cancerului 1.194 de oameni. Dacă este să ne luăm după tipul de boală, cei mai mulţi au suferit de cancer la bronhii şi plămâni. 224 de arădeni au decedat din această cauză. Apoi, pe locul doi, se află cancerul la sân, care a ucis nu mai puţin de 95 de persoane. Pe locul trei, la egalitate, cu câte 79 de victime, se află cancerul de stomac şi cel de colon. Cancerul la ficat, la prostată, la vezica urinară sau la pancreas sunt şi ele printre suferinţele care au doborât arădenii. La polul opus, cu câte o singură victimă în anul 2013, se află diferite tipuri de cancer mai rar întâlnite, cum ar fi cancerul la splină, la fosele nazale, la bazin, la penis sau chiar la buză. Dacă este să ne referim la o statistică pe sexe, din totalul de 1.194 de decese cauzate de cancer, 643 de persoane decedate au fost bărbaţi, iar 551 dintre victime au fost femei.

Boala a secerat arădeni cu vârste cuprinse între 3 ani, cât a reuşit să trăiască cea mai tânără victimă a cancerului, şi 99 de ani, vârsta celei mai bătrâne victime ale bolii. Potrivit medicilor, copilaşul de 3 ani a murit din cauza unei tumori maligne cu sediu neprecizat. O altă victimă care nu a reuşit să atingă nici măcar vârsta pubertăţii a murit la 10 ani, fiind diagnosticată tot cu tumori maligne cu sediu neprecizat. Cu un an mai mult a trăit un alt copilaş care a decedat la 11 ani din cauza cancerului la creier.

Cele mai multe decese cauzate de cancer au fost înregistrate în municipiu: 551 în 2013. Pe locul doi în acest top sumbru se află Ghiorocul, cu 44 de decese. Locul trei este ocupat de Pecica, cu 32 de decese, iar pe locul patru se află Nădlacul, cu 24 de decese. La polul opus se află comunele Bârsa, Conop, Dezna şi Igneşti, localităţi în care au fost înregistrate doar câte un deces provocat de cancer pe parcursul lui 2013. Din această statistică lipsesc localităţile Bârzava şi Săvârşin, cunoscute ca fiind zone radioactive ale judeţului nostru. În Bârzava au decedat din cauza cancerului patru persoane în 2013, iar la Săvârşin opt persoane, cifre destul de mici dacă este să ne raportăm la cât de periculoase pentru sănătate sunt considerate zonele respective.

O soluţie pentru stoparea numărului foarte ridicat de decese ar putea fi investirea unor sume în procesul de prevenire al cancerului. „Ar trebui efectuată o campanie de screening. În ţară nu există decât două astfel de centre, la Cluj şi la Bucureşti, la care se înscrie populaţia din judeţele limitrofe. Aradul aparţine de Timiş, care nu deţine un asemenea centru. În general, cei mai mulţi bolnavi din ţară provin din zona de Vest, Aradul ocupând, din păcate, un loc fruntaş în acest sens. Ne situăm ca incidenţă a bolii aproape de state precum Ungaria şi Slovacia, care deţin cel mai mare număr de bolnavi oncologici din Europa. Cauzele sunt reprezentate de cancerul digestiv, de obiceiurile alimentare specifice acestor zone (consum excesiv de mâncare, bogată în grăsimi şi condimentată)“, atrage atenţia dr. Orban Szekely, şeful secţiei de oncologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.

Recomandările redacției