După cum era de așteptat, președintele Klaus Iohannis Werner a anunțat prelungirea stării de urgență, dar luarea deciziei nu a fost tocmai ușoară. În preajma expirării acesteia, partidele politice din opoziție au transmis semnale deosebit de critice la adresa guvernului, pe care l-au acuzat că nu a folosit starea de urgență pentru a lua măsuri absolut obligatorii pentru salvarea a ceea ce mai poate fi salvat din economia românească, ci doar s-a folosit de ea pentru a-și consolida puterea în teritoriu, prin demiterea șefilor de altă culoare politică și înlocuirea lor cu liberali, chiar dacă aceștia nu au nici în clin nici în mânecă cu domeniile în care au fost puși pe funcții. Deasemenea, partidele au țipat la unison că PNL se folosește de prevederile stării de urgență pentru a oferi contracte fabuloase firmelor de casă. Aproape toate partidele păreau decise să se ralieze PSD-ului și să voteze împotriva decretului președintelui privind prelungirea stării de urgență. Cu toate acestea, președintele a emis decretul, știind, probabil, că acesta va trece fără probleme prin Parlament, în ciuda semnalelor nefavorabile. După părerea mea, partidele, inclusiv PSD, nu au avut nicio secundă intenția de a bloca prelungirea stării de urgență, pentru că, practic, și-ar fi asumat răspunderea pentru o creștere fulminantă a numărului celor infectați și a morților, ci doar au vrut să arunce totul în cârca PNL și a președintelui Klaus Iohannis.
Că așa au stat lucrurile, o demonstrează faptul că, înainte cu două zile de anunțarea decretului, USR, PMP și UDMR au făcut pasul îna­poi, anunțând că vor vota decretul prezidențial privind prelungirea stării de urgență. Au mai rămas pe baricade PSD, Pro România și ALDE-mai exact, liderii lor- dar toate calculele arată că nu au suficiente voturi pentru respingerea decretului. Miercuri, cu o zi înainte de vot, Marcel Ciolacu, liderul PSD, a făcut o declarație ambi­guă, apăsând din nou peda­la acuzelor la adresa PNL, dar, la final, a spus că PSD va vota răul cel mai mic, având în vedere în primul rând soarta cetățenilor.
Fără îndoială, sunt doar sforăieli electorale, pe Ciolacu interesându-l în primul rând soarta partidului. Să vedem care ar fi această soartă: presupunând că decretul va pica, starea de urgență încetează, iar restricțiile vor fi anulate, ceea ce, teoretic, ar aduce un plus electoral PSD. Doar teoretic, pentru că practic riscul ca pandemia să înregistreze o creștere fulminantă, iar numărul morților și infectaților, blocajul total al sistemului sanitar și al economiei ar arunca PSD în fundul prăpastiei. Chiar dacă, prin cine știe ce minune, pandemia ar da înapoi, ar avea grijă PNL, care este la guvernare și are pârghiile, să raporteze efecte catastrofale și să le arunce în cârca PSD, care, iresponsabil și inconștient, a provocat anularea stării de urgență și a măsurilor care s-au dovedit eficiente, așa cum a subliniat în repetate rânduri președintele Klaus Werner Iohannis. Dacă până acum, pentru a se falsifica realitatea, nu s-au făcut testări, dacă pică prelungirea stării de urgență România va deveni campioană la testări, ieșind la iveală numărul real de infectări, de care, desigur, se va face vinovat PSD.
Sunt sigur că Ciolacu nu e prost și cu­noaș­te exact dimensiunea riscului, așa că va face exact ceea ce trebuie pentru ca decretul să treacă, dar mesajele PSD privind incapacitatea și reaua vo­ință a guvernului și a PNL să rămână în (sub)con­- știentul electoratului. PSD ar putea vota împo­triva prelungirii stării de urgență, dar doar dacă știe sigur că nu are majoritate, votul său fiind un simplu exercițiu de imagine, care ar putea să-i aducă voturi în plus. În schimb, dacă simte că există pericolul ca decretul să pice, iar starea de urgență să înceteze, Ciolacu va da ordin de zi pe unitate ca parlamentarii PSD să voteze pentru continuarea acesteia, pentru ca povara să ră­mână în continuare pe umerii PNL și ai lui Iohannis.

Recomandările redacției