de Simion Todoca

Care este „interesul Uniunii în ansamblul său” și cât de mult coincide cu interesul României?

Mă angajez solemn să îmi exercit funcția în deplină independență, în interesul Uniunii în ansamblul său; să nu solicit și să nu accept instrucțiuni de la nicio persoană sau entitate exterioară Parchetului European. ”Am citat din angajamentul solemn rostit de Laura Codruța Kovesi și de procurorii europeni EPPO în fața Curții de Justiție a UE, marcând începerea activității Parchetului European. În mod normal, învestirea unui român într-o funcție de rang înalt la nivel european ar trebui să fie un motiv de mândrie, un argument că România a început să conteze, să fie tratată ca un partener cu drepturi depline în Uniunea Europeană, că va avea un susținător, un apărător, în cele mai înalte sfere ale puterii europene, o pavăză împotriva unor decizii nedrepte, a dictării unor măsuri arbitrare din interes politic.

Nu vreau să arunc piatra, nu vreau să acuz din capul locului, dar nu pot să nu mă întreb: această demnitate a fost acordată României sau persoanei Laura Codruța Kovesi? Tot ceea ce s-a petrecut pe parcursul procesului de desemnare a șefului EPPO îmi arată că a doua variantă este cea reală. Pe vremea când Kovesi era șefa supremă a DNA, care tăia și spânzura în România, a anchetat fapte de coupție exlusiv la firmele cu capital românesc, ocolind firmele străine.

Atunci când, prin forța împrejurărilor, au intrat în malaxor și străinii, a se vedea celebrul caz Microsoft, au fost condamnați doar români, inclusiv miniștri ! Încă de atunci Kovesi și-a exercitat mandatul „în interesul Uniunii în ansamblul său”. Probabil, ca să nu spun sigur, tocmai de aceea a și fost aleasă. Cu toate acestea, revin la ce am spus, nu vreau să dau cu piatra. Ci să analizez la rece toate variantele. Indiscutabil, Laura Codruța Kovesi nu a acționat de capul ei, nu ea a fost cea care a acordat DNA puteri discreționare, doar a fost obligată să respecte ordinele. Este foarte posibil ca Laura Codruța Kovesi, odată scăpată de chingile politicii interne, să vrea într-adevăr să ajute România, nu favorizând-o, ci doar respingând dispozițiile abuzive. Având mână liberă de la Comisia Europeană în ceea ce privește structura parchetului pe care îl conduce, Kovesi a solicitat Ministerului Justiției din România desemnarea 20-30 de procurori. Ce credeți? Ministerul Justiției nu a aprobat decât 10 procurori! Oare, de ce , nu i-ar fi fost de ajutor Laurei Codruța Kovesi o majoritate zdrobitoare de procurori români? Nu ar fi putut mai ușor, având un asemenea sprijin, să riposteze la ordinele subterane defavorabile României?

Desigur, prima tentație ar fi aceea de a spune că Laura Codruța Kovesi are intenții rele privind România, că vrea să se răzbune, dar dacă nu este așa? Indiferent de intenții, nu este tot una dacă România are 30 de procurori europeni sau doar 10, pentru că dacă vrea să acționeze împotriva României Kovesi îi poate convinge pe procurorii din alte state, lucru deloc greu, pe când dacă este invers nu i-ar fi stricat să aibă alături de ea 30 de procurori români.

 

Recomandările redacției