Cam toți analiștii financiari și comentatorii pe acest atât de sensibil domeniu elaborează scenarii pe diferite nivele, începând de la îngrijorător dar gestionabil pe termen mediu și terminând cu dezastrul general. De pildă, niște economiști a căror anvergură îmi este total necunoscută, spun că vor urma tăieri drastice de salarii, de bonusuri și alte venituri, în special pentru cei cu venituri foarte mari, comparativ cu cele ale oamenilor de rând. Aceștia spuneau că respectivii cetățeni nu-și vor mai putea permite să se plimbe de colo colo în mașini de lux, de zeci de mii de euro, ci vor fi obligați să se mulțumească și cu Loganul, că vor spune adio concediilor de huzur sau articolelor vestimentare tip Elena Udrea și așa mai departe.

  Sincer să fiu, sunt foarte tentat să scriu că această criză mondială ar putea să-i readucă pe oameni la starea normală, la un nivel de trai decent, fără dezgustătoarele etalări ale puterii și bogăției, care nu sunt, în mod normal,  necesare. Adică, vreau să zic, vor rămâne fără salarii mari sau chiar fără slujbă doar acei oameni care, de fapt, nu produc nimic absolut necesar traiului normal, ci fac bani doar din exploatarea unor slăbiciuni umane, din divertisment. Drept urmare, nu vor rămâne fără slujbe cei care produc bunuri necesare unei vieți normale. Teoretic, așa ar fi, dar practic… Păi, să vedem: nevestei individului care câștigă 3000 -5000 de euro lunar, din activități pe care comuniștii le numeau neproductive, nu-i mai place faianța din bucătărie, vrea altă culoare, nu-i mai place mobila din sufragerie, așa că vrea alta, de altă culoare, ca să se asorteze cu rochia ei, nu mai suportă vechea centrală termică, instalată acum doi ani, ci vrea alta, pe care să o poată porni sau opri prin telefon, în timp ce stă la coafură, cu capul în masca aceea de astronaut. Șemecherul care din hacker pe internet a juns CEO sau dracu știe ce altă titulatură, la o firmă cu cifre de afaceri uluitoare, s-a plictisit de mașina cu care circulă și îi cere patronului alta, pe măsura prestigiului firmei. Iar acesta îi cumpără alta, că are de unde !

    Să zicem că toți aștia rămân fără job. Crede cineva că toți cei produc faianță, mobilă, mașini, haine, vor mai avea suficienți clienți care să cumpere produsele, astfel încât angajatorii să-și permită în continuare un anumit număr de angajați? Nu mai vorbesc de bugetul statului, care se bazează extrem de mult de contribuția acelor oameni care câștigă mult, chiar dacă sunt, cum spuneam neproductivi, iar dacă aceștia nu vor mai contribui, de unde măsuri sociale pentru cei care muncesc, din contribuțiile lor ? Aiurea ! Nu vreau să o mai lungesc, vreau să atrag atenția asupra celui mai mare pericol: distragerea atenției de la ceea ce ni se pregătește cu adevărat, nu doar nouă, românilor, ci tuturor celor care nu stau la masa bogaților în Uniunea Europeană: o imensă cacealma! despre asta, însă, în editorialul de mâine !  

Recomandările redacției