Îmi aduc aminte de alegerile prezidențiale din 2014. Cu mult înainte de începerea campaniei electorale, un ziar central a lansat, on line, pe baza facebook, un barometru al evoluției preferințelor electoratului. Ei, bine, Klaus Iohannis a înregistrat o creștere constantă în clasament. Am avertizat asupra importanței acestui barometru neoficial, dar nimeni nu m-a băgat în seamă, pentru că nimeni nu credea că facebook ar putea să conteze în economia campaniei electorale. Toate sondajele realizate de către instituțiile specializate, profesioniste, indicau un avantaj zdrobitor al lui Victor Ponta față de Klaus Iohannis. Le-am atras atenția social democraților că în topul neoficial al ziarului despre care vorbeam Klaus Iohannis avea 85% ! Au tratat problema cu nonșalanță, mai ales că se știa că ziarul respectiv era supus total dreptei, dependent de aceasta. Rezultatul s-a văzut: Klaus Iohannis l-a umilit pe Victor Ponta în turul doi, deși în primul tur Ponta avea 10% în plus față de el. Uluirea a fost totală, nimeni nu putea să-și explice ce s-a întîmplat.
Explicația este simplă: acei oameni de pe facebook care, parcă în joacă, i-au acordat lui Iohannis prima șansă, s-au înfuriat și, în turul doi, au ieșit masiv la vot, pentru a demonstra că nu doar pălăvrăgesc pe facebook, ci chiar vor ceva. Și au demonstrat! După aceea, toate partidele politice s-au axat pe facebook, s-au lepădat de metodele tradiționale de propagandă, considerîndu-le învechite și neeficiente. Au sărit dintr-o extremă în cealaltă, punînd excesiv accentul pe facebook, pe on line, eliminînd baza, adică acel contact direct cu cetățeanul. Actuala campanie electorală îmi arată că unii pedalează excesiv pe sistemul facebook, în timp ce alții știu că acesta nu are nicio valoare fără strategiile tradiționale, așa că le combină. Fără discuție, vor avea cîștig de cauză cei din a doua categorie.
Se pare că cei care au înțeles cel mai bine cum stau lucrurile sunt candidații locali, care scot diverse foi volante, pentru a le spune cetățenilor ce vor să facă pentru ei dacă sunt aleși primari. Sunt și foi volante ale partidelor, care au nevoie de voturi pentru consiliile locale, distribuite de către vajnicii alergători, plătiți sau nu, în funcție de motivul pentru care te-ai făcut agent electoral. Cu toată stima pentru partidele politice din Arad, nu prea văd să forțeze careva o emulație a celor care scriu zilnic pe facebook, măcar „Bună dimineața ”, ca să vină la vot, pentru a înclina balanța într-o parte sau alta. Rezultatul? S-a cam terminat cu propaganda facebook, pentru că democrația participativă este interpretată ca democrație reprezentativă doar atunci cînd trebuie!
