Aşadar, dacă nu intervine ceva neprevăzut, pe data de 27 septembrie vom avea alegeri locale. Partidele care fie sunt afectate de tulburări interne, fie încă nu au structuri în teritoriu şi au nevoie de timp pentru a le face, susţin că alegerile ar trebui amânate, având în vedere criza sanitară, pentru a nu supune oamenii riscului de a contacta virusul. Nu cred că amânarea alegerilor ar fi o soluţie, ci ar crea alte probleme, mult mai grave. S-a spus, de pildă, că oamenii se pot infecta din cauza obiectelor care trec prin toate mâinile în procesul de votare. Problema poate fi rezolvată simplu, prin dezinfectarea obligatorie la ieşirea din secţia de vot. Nu asta va fi, însă, principala problemă în organizarea alegerilor, ci prezenţa la urne. Oamenii, speriaţi-pe bună dreptate- vor prefera să stea acasă decât să să rişte să se infecteze, aşa că s-ar putea să avem cea mai mică prezenţă la urne de după revoluţie. Pentru partidele mari, aceasta nu este o problemă, ba chiar le convine, pentru că numărul de alegători care votează nu prea contează, important fiind procentajul.

În aceste condiţii, partidele mizează pe susţinătorii fideli, care pot fi convinşi să meargă la urne. Cei însărcinaţi cu mobilizarea susţinătorilor sunt membrii echipelor de campanie. Din start, formaţiunile politice care au un număr mare de filiale, începând cu municipiile şi oraşele şi terminând cu comunele, sunt favorizate. Cele mari au filiale chiar la nivelul satelor, iar cei 5 sau 10 membri ai micii filiale discută zilnic cu concetăţenii. Ce le vor spune, însă, de această dată, să mergă fără frică la vor, pentru că nu există coronavirus şi nu este niciun pericol? Şi dacă după aceea brusc se infectează zeci de oameni, pe unde mai scot cămaşa? Grea sarcină pentru cei care vor duce greul campaniei!

Partidele care nu au structuri în teritoriu, deci nici oameni care să convingă cetăţenii să vină la vot şi să-i voteze, au şanse extrem de mici să obţină rezultate cât de cât semnificative. Ele se bazează, în aceste condiţii, exclusiv pe reţelele de socializare, singurul mijloc de campanie pe care îl au la îndemână. Nu cred, însă, că mesajele de pe Facebook pot influenţa oamenii în aşa măsură încât să-i determine să meargă la vot, pentru cel care postează. În opinia mea, de această dată prezenţa la vot în mediul rural va depăşi net prezenţa din mediul urban. Oamenii de la ţară nu prea se sinchisesc de coronavirus, inclusiv din cauza lipsei de informare, ei se duc la vot pentru că asta au făcut de când se ştiu. Or, cum tot din lipsă de informare nu cunosc decât partidele tradiţionale şi pe primarul în funcţie, votează pentru sau împotriva unui partid, pentru sau contra primarului, în funcţie de câtă popularitate are acesta. Tocmai de aceea primarii pe funcţii îşi permit, acum, să refuze să urmeze comenzile partidului, pentru că altfel trece la alt partid şi va fi ales pe listele acestuia.

Recomandările redacției