Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava au efectuat în această dimineață nouă percheziții imobiliare în Constanța și Mangalia, pentru a căuta probe la locuințele a nouă persoane suspectate de comiterea infracțiunii de proxenetism.

Anchetatorii susțin că cei nouă proxeneți racolau fete sărace, care proveneau din familii dezorganizate, din diferite localități rurale din Constanța, pe care le trimiteau să se prostitueze, în diferite orașe din România, în special din Transilvania. Gruparea a creat un adevărat lanț de bordeluri clandestine, care funcționau în apartamente închiriate în Suceava, Botoșani, Brăila, Buzău, Bistrița, Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău, Arad, Baia Mare, Oradea, Târgu-Jiu etc.

„În fapt, s-a reținut că cei 9 suspecți, toți din municipiul Mangalia, județul Constanța, au constituit în cursul anului 2017 un grup infracțional organizat și, în perioada august 2017 – martie 2018, au acționat în mod coordonat în scopul comiterii infracțiunilor de proxenetism, trafic de persoane și trafic de minori, membrii grupului obținând foloase patrimoniale importante în urma determinării și/sau înlesnirii practicării prostituției, precum și în urma exploatării sexuale a mai multor tinere, unele dintre acestea fiind minore”.

Este pentru prima dată când procurorii DIICOT au de a face cu o rețea de proxeneți care erau atenți până la cele mai mici detalii de marketing. Și pentru asta erau postate anunțuri pe diferite site-uri, promovate contra unor sume de bani. Și ca să nu fie reclamații din partea clienților, cei în cauză au stabilit că fetele vor oferi servicii complete, în funcție de preferințele clienților.

„În ceea ce privește această activitate, membrii grupului le instruiau pe tinere cu privire la modul gestionării anunțurilor postate, astfel încât acestea să fie primele în lista de căutări afișată de site, urmărindu-se racolarea unui număr mai mare de „clienți” și, în final, obținerea unor sume mai mari. De asemenea, tinerele erau instruite cu privire la tarifele practicate, precum și cu privire la modul de abordare a „clienților”, membrii grupului stabilind aceleași tarife când acționau pe raza aceleiași localități. De exemplu, pe raza municipiului Suceava, membrii grupului impuneau practicarea unor tarife mai mari, respectiv 150 de lei pentru un singur act sexual normal sau oral (cu finalizare), 250 de lei pentru o oră și 400 de lei pentru sex anal, în timp ce pe raza altor localități ca Târgu-Jiu, Arad sau Oradea s-au practicat tarife mai mici”.

Ancheta a scos la iveală că cei reținuți pentru proxenetism foloseau o metodă cunoscută pentru anchetatori și anume ”touring”. Aceștia nu stăteau mai mult de câteva săptămâni, în același apartament închiriat pentru a nu intra în atenția autorităților. ”Astfel, membrii grupului urmăreau ca în aceeași perioadă, pe raza aceleiași localități, să practice prostituția sau să exploateze sexual cel mult de 3-5 tinere, sens în care la diferite intervale de timp localitatea, respectiv locația, erau schimbate, membrii folosind metoda cunoscută cu denumirea de „touring” (turism sexual), ce presupune schimbarea la o anumită perioadă de timp a spațiilor de cazare, precum și a orașelor în care persoanele de sex feminin au practicat prostituția”.

Totodată, prin folosirea acestei metode, mai spun anchetatorii, membrii grupului nu atrăgeau atenția organelor de urmărire penală, având în vedere faptul că aceștia nu acționau pe raza localității de domiciliu, iar documentarea și probarea activității infracționale era îngreunată în aceste condiții. Ba mai mult, aceștia acționau „din umbră”, sens în care le instruiau pe tinerele care practicau prostituția sau erau exploatate sexual cu privire la închirierea imobilelor, cu privire la postarea anunțurilor, cu privire la abordarea clienților și cu privire la modalitatea de remitere a sumelor obținute în urma întreținerii de raporturi sau acte sexuale contra cost, pentru a crea aparența că activitatea de prostituție se desfășoară de către aceste tinere pe cont propriu. Astfel, de regulă, în cazul închirierii de apartamente nu se întocmeau contracte în formă scrisă, deși membrii grupului erau cei care căutau astfel de locații și, uneori, îl contactau pe proprietar în vederea încheierii contractului. În general, tinerele care practicau prostituția erau folosite la activitatea de închiriere a apartamentelor sau a camerelor de hotel/pensiune.

Persoanele vătămate erau supravegheate direct de membrii grupului care, prin modul în care erau organizați, urmăreau să aibă un control asupra acestora și a sumelor încasate de la „clienți”. În acest sens, membrii grupului locuiau în aceleași locații folosite la practicarea prostituției, le controlau prin intermediul telefoanelor mobile, în ipoteza în care nu se aflau în aceleași locații, le solicitau la diferite intervale de timp predarea sumelor de bani obținute, banii fiind remiși în mod direct. În unele cazuri sumele erau puse la dispoziția membrilor grupului prin intermediari sau prin intermediul unui serviciu de transfer de bani.

Ascunderea legăturilor dintre membrii grupului și tinerele care practicau prostituția, constituia o preocupare specială în cazul minorelor traficate, proxeneții cunoscând că faptele comise față de minori sunt pedepsite mai dur. Astfel, la postarea anunțurilor pe site nu se foloseau fotografiile care le reprezentau pe minore, așa cum se proceda în cazul tinerelor majore, ci se utilizau imagini descărcate de pe alte site-uri de profil care reprezentau persoane de sex feminin îmbrăcate sumar sau în lenjerie intimă, având fața blurată pentru a nu putea fi recunoscute.

 

Sursa: evz.ro

Recomandările redacției