Revista de cultură „Arca“ Arad îl găzduieşte pe Emil Cioran

În aceste zile a ieşit de sub tipar revista de cultură Arca, numerele pe aprilie-mai-iunie, revistă ce apare sub patronajul Centrului Cultural Judeţean Arad.
Consistentă ca număr de pagini, „Arca“ dovedeşte şi de această dată că redacţia ei nu coboară deloc va­loarea textului încorporat între coperte, cu toată bulibăşeala şi degringolada existentă în presa şi lumea literară actuală. De altfel, redactorul şef şi fondatorul revistei, poetul Vasile Dan a dus cu încăpăţânare tot timpul fiinţării ei, (din februarie 1990), o politică de promovare a valorilor literare şi culturale, de publicare a unor nume consacrate din cultura locală, naţională şi universală.
Iată, în paginile de faţă semnează cronici literare: Vasile Dan – „Micropoeme“ despre Ioan Matiuţ; Petru M. Haş – „Cele 80 de vertije“ despre Domnica Pop; „Roua din adâncuri“ despre Petre Don; Gheorghe Mocuţa – „Alexandru Roşu: salto mortale“ despre Alexandru Roşu; „Adrian Bodnaru: dicteul ca sport extrem“ despre Adrian Bodnaru şi Lucia Cuciureanu – „Cu Dracula pe contrasens“ despre Alexandru Muşina.
Mai semnează: Carmen Neamţu, Ioan Buduca, şi Ioan Paul Colta – eseuri; Poezie: Viorel Mureşan, Andrei Mocuţa, Ana Kalianko şi Sorin Despot; Proză – Felix Nicolau; Lecturi paralele – Lavinia Ionoaia, Radu Ciobanu, Romulus Bucur, Horia Ungureanu, Geo Galetaru, Adriana Ţepeş Rusu, Puskel Peter, Maria Niţu, Alexandru Moraru şi Ionel Bota.
În spațiul rezervat rubricii „Contact“ se fac referiri critice la: Onisim Colta şi Ioan Kett Groza, Andrei Bodiu, Horia Gârbea, Virgil Diaconu, Andrei Pleşu, Ioan F. Pop şi Vasile Gh. Baghiu.
Am lăsat la urmă pentru a nuanţa în câteva cuvinte – părându-ni-se cel mai incitant material al revistei – un dialog al lui Ciprian Vălcan cu Aleksandra Gruzinska despre contactul ei cu Emil Cioran şi cu opera lui. Re­amintim că Gruzinska este o poliglotă cunoscută, autoare a mai multor lucrări despre opera lui Emil Cioran.
Astfel, aflăm că intervievata a avut un prim-contact cu „Tratatul de descompunere“ al cunoscutului filosof, în perioada studenţiei, la îndemnul profesorului Raymond Federman. Ulterior l-a cunoscut şi personal, obţinând de la Emil Cioran şi un interviu ce avea să ajungă un portret memorabil în „Caiete“. Aleksandra Gruzinska îi mărturiseşte lui Ciprian Vălcan că la prima ei lectură a „Tratatului de descompunere“ a găsit „exi­lul, din ţară şi din limbă, şi provocarea de a vorbi o limbă străină şi de a excela în acest domeniu (…) Astăzi mai mult decât oricând, lumea modernă este cea a migrărilor, a rătăcirilor şi deplasărilor. Problema exilului, a limbilor, a locurilor străine, nevoia de a se adapta la ele şi de a domestici străini rămâne mereu actuală.“
Întrebată cu ce scriitor al secolului XX ar putea fi comparat Emil Cioran, Aleksandra Gruzinska a găsit similitudini cu polonezul Witold Gombrowicz; cu deosebirea că românul a renunţat la limba română pentru a-şi scrie opera în franceză, pe când polonezul nu a renunţat la limba poloneză. Amândoi, însă au scris despre „culturi inferioare“, dar care acced, pot deveni superioare.
„După unii critici există o continuitate evidentă între opera sa din tinereţe şi cea de maturitate. Dar tonul şi stilul rămân foarte diferite. Nu mai este vorba despre transfigurarea României, ci despre transfigurarea lui Emil Cioran în opera franceză“, spune Aleksandra Gruzinska la capătul dialogului.
Cu specificaţia că „Arca“ din aceste numere este ilustrată cu reproduceri din lucrări ale mai multor artişti plastici, conchidem că materialul publicat aici este incitant, atrăgător şi necesar.
Citiţi, aşadar, Revista Arca din Arad, este o bombă culturală!