Revista de cultură „Ateneu arădean” a ajuns la al doilea număr

A apărut cel de-al doilea număr al revistei   de cultură  „Ateneu arădean”, editată de către  Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”.  „Cu un conținut bogat și un aspect elegant, desfășurat pe 122 de pagini, aceasta are exigența să răspundă unor gusturi foarte diverse de lectură. Revista oferă informații accesibile, importante pentru formarea culturală a oricărui cititor respectabil, cu pretenția unei educații enciclopedice.  Cuprinsul generos al periodicului oferă ocazia conlucrării între personalități în formare și cele formate deja, pentru a se exprima împreună  în domenii ca: bibliotecă, tipar, scris, patrimoniu, istorie, știință-educație, credință, literatură, arteˮ, precizează Lucia Bibarț, secretar general de redacție la „Ateneu arădean”. Publicația de astăzi „își are rădăcinile în cea nefinalizată ieri.  Profesorul Alexandru Gavra,  sufletul mișcării culturale din aceste părți ale românismului , slujbaș al Preparandiei arădene, a fost un luptător pentru «luminarea  poporului» prin cultură. Drept urmare, profesorul a adunat manuscrise românești pe care voia să le tipărească  într-o viitoare tipografie a școlii. El a inițiat,  în anul 1835,  de asemenea, tipărirea primului periodic românesc de pe teritoriul țării noastre, rămas, din păcate,  în stadiul de proiect”, susține dr. Doru Sinaci, redactorul-șef al revistei „Ateneu arădean”. Numărul de față conține: informații despre Étienne-Gabriel Peignot, oferite de Ioana Nistor; prima monografie a Aradului și cartea de bucate a contesei Maria Juliana von Wildenstein, scrise de Adrian Czibula și Tokacs-Mathe Monika; Sala de Artă a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”, prezentată de Florin Lucian Coita; monumentul „Alma Mater”, ilustrativ descris de Horia Truță, istoria economică a Aradului în viziunea lui Gabriel Căsap; ficțiune și biografie în opera lui Mircea Eliade, înfățișate de Maria Bulboacă; învățământul românesc în viziunea profesorului Rodica Oros; cântarea bisericească în explicația lui Tiberiu Ardelean; rolul clerului în Mica Unire, rol explicat de Al. Florin Țene. Secțiunea de literatură include prezența prozatorului Gheorghe Schwartz, a poeților Romulus Bucur și Ioan Emanuel Gruia, istoria literaturii slovace cu prozatoarea/poeta Dagmar Maria Anoca; scriitorii de la vechiul  „Salon literar” prezentați de  Floarea Cândea; recenzii de carte semnate de Anca Giura și Gabriela-Adina Marco; artistul Marcel Olinescu – prezentat de Nicolae Nicoară-Horia, artistul Ovidiu Maitec – prezentat de Lucia Bibarț; o amplă expunere privind „Kinema Icon”, semnată de George Săbău. Nu în ultimul rând, Marius Stoica prezintă aplicația pentru mobil a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”.