20150711_121237De un sfert de secol avem mai mult tăieri de panglici decât autostrăzi în sine. Pitești–București 110 kilometri, Turda–Gilău 42 de kilometri, Orăștie-Deva, 20 kilometri, Arad–Timișoara 32 de kilometri. Practic avem „panglici” mai lungi sau mai scurte de autos­tradă. Dacă se făceau cu lopata și târnăcopul câte 40 de kilometri pe an și tot aveam până  acum 1.000 de kilometri.  Străbăteam o țară ca România. Dar să vedem partea plină a paharului și nu eventualele… fisuri din asfalt.  Practic, de sâmbătă, 11 iulie, pentru prima dată  din România, se poate pleca în Europa pe autostradă. Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, şi vicepremi­- erul ungar Semjen Zsolt au inaugurat Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota. La  eveniment  a fost  prezent şi premierul Victor Ponta, care a venit sprijinindu-se în două cârje. Panglica inaugurală a fost tăiată chiar pe linia de frontieră, la 500 de metri de punctul de control Nădlac II. Noul punct de control de la graniţă este situate la joncţiunea dintre Autostrada A1 şi M43 din Ungaria. Punctul de frontieră se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri de Vama Nădlac, situată pe DN 7. Noul punct de control are 20 de benzi de circulaţie, respectiv câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, în care vor sta poliţişti de frontieră români şi ungari.
Autostrada  Arad-Nădlac și până la Timișoara
Tronsonul de Autostradă Arad-Nădlac este în lungime totală de 38,9 kilometri. Lotul II al Autostrăzii Nădlac-Arad are o lungime de 16 kilometri, însă şase kilometri au fost deschişi circulaţiei în luna decembrie 2014, odată cu primul lot, pentru a exista legătură între DN 7 şi şoseaua de mare viteză. Astfel, sâmbătă  au fost deschiși traficului cei zece kilometri rămaşi, cuprinşi între DN 7 Pecica şi Arad.
Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul II a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.
Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.
CNADNR a reziliat, la finele anului 2012, contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei cu TVA, pentru finalizarea acestora. Cum se știe, CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului al doilea, după falimentul constructorului Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Cam acestea sunt datele statistice. Acum, premierul Victor Ponta a spus, la inaugurarea de sâmbătă de la Nădlac: „Cred că sunt 24 de ore extrem de importante, pentru faptul că  de ieri (vineri 10 iulie-n.r.) avem la dispoziție, semnat, aprobat suma 12 miliarde de euro pentru infrastructura din România. Iar de astăzi, pentru prima dată în istoria noastră, suntem și noi conectați prin autostradă de Uniunea Europeană”.
Vicepremierul maghiar Semjen Zsolt a făcut referire la „drumuri cu Transilvania” și nu cu România  și că „Ungaria este deschisă  la orice colaborări cu partea română în ce privește facilitarea de drumuri de mare viteză cu zonele din România locuite de maghiari”.
Poliţia de Frontieră Arad este convinsă că traficul în zona Nădlac va fi fluidizat
Suprafaţa punctului Nădlac II este de 22 de hectare şi este complet supravegheată video. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale maşinilor, iar programele informatice afişează dacă maşinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită. Punctul de Trecere a Fron­tierei Nădlac II va funcţiona în regim permanent pentru traficul internaţional de persoane, precum şi pentru traficul internaţional de mărfuri. Prin P.T.F. Nădlac II – Csanadpalota se interzice transportul de mărfuri care trebuie supuse controlului fitosanitar şi veterinar, precum şi transportul de mărfuri periculoase.
Începând cu data de 15 iulie 2015, conform Acordului dintre România şi Ungaria, P.T.F. Nădlac – Nagylak (vechiul punct de frontieră) rămâne deschis traficului internaţional de persoane şi de mărfuri cu tonaj mai mic de 7,5 tone, precum şi traficului internaţional de mărfuri periculoase fără limită de greutate, traficului internaţional de plante şi animale fără limită de greutate, dar şi pentru vehiculele lente.
„Controlul de frontieră în noul punct de trecere se va realiza în comun de către autorităţile celor două state, iar politiştii de frontieră români şi unguri vor depune toate eforturile, astfel încât formalităţile de frontieră să se reali­- zeze cu operativitate, cu timpi de aşteptare cât mai reduşi, dar, în acelaşi timp, cu respectarea reglementărilor comunitare. Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II se află în subordinea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea şi beneficiază de zece artere de control pentru fiecare sens (intrare şi iesire în/din ţară), cabine de control, spaţii interioare, echipamente tehnice şi IT, lucrările de infrastructură exterioară şi interioară desfăşurate întrunind condiţiile pentru a fi deschis în regim de trafic internaţional, conform prevederilor europene în materie”, ne informa comisar-şef Daniel Iancu, ofiţer de presă în cadrul Serviciului Teri­torial al Poliţiei de Frontieră Arad.
Punctul de trecere a frontierei are, pe fiecare sens, şi o arteră pentru controlul amănunţit al autocamioanelor, fiind realizată o separare a traficului de persoane de cel de marfă, iar zona adiacentă este delimitată cu gard perimetral suficient de înalt, dotat cu sistem antiescaladare, de asemenea fiind instalate sisteme de supraveghere perimetrală pe timp de zi/noapte şi de supraveghere video care acoperă întreaga suprafaţă a punctului de trecere. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în supravegherea şi controlul trecerii frontierei este asigurat prin redistribuire de la structurile Poliţiei de Frontieră.
Acest punct de frontieră se alatură celor 13 puncte de trecere deschise traficului internaţional la graniţa României cu Ungaria, operaţionalizarea lui urmând să asigure creşterea fluenţei traficului de călători între Ro­- mânia și Ungaria. Lungimea frontierei României cu Ungaria este de 447,723 km, iar cele 13 puncte de trecere deschise traficului internaţional au fost tranzitate, în anul 2014, de peste 17,4 milioane de călători şi aproximativ 6,37 mi­lioane mijloace de transport.
Anul trecut, Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac a fost cel mai tranzitat punct de trecere de la frontiera României, fiind inregistrate 5,68 de milioane de treceri persoane, care reprezintă 32% din totalul tranzitului de la frontiera cu Ungaria şi 1,94 milioane mijloace de transport, fiind urmat de Otopeni şi de P.T.F. Bors.
Așadar, de sâmbătă, între România și Europa, cel puțin prin punctul Nădlac , nu mai este nici o… discontinuitate.  Autostrada A1 este un semn de civilizație, până la urmă. Iar dacă cele afirmate de premier se vor adeveri, de la anul, în România vom avea o autoastradă continuă de la Nădlac și până la Sibiu.
Dacian Don
Gabriel Constantinescu

Recomandările redacției