Club cu pretenții, patron, sponsori puternici, venituri mari din drepturile tv și participările în cupele europene, CFR Cluj are un statut care ar trebui să o oblige la o anumită prestanță; cu atât mai mult cu cât în ultima vreme este an de an campioana României. Din păcate, ceea ce am constatat după meciul de la Arad din campionatul trecut, anume că mentalitatea de facto de la acest club nu cadrează cu statutul său, se confirmă. Am crezut atunci că tragerile grotești de timp au fost un semn de panică, provocată de jocul surprinzător de bun al UTA-ei. Am crezut de asemenea că mizeria de nedescris lăsată de clujeni în vestiarul de la Arena „Francisc Neuman“ a fost o excepție nefericită. Se pare însă totuși că meschinăria este un modus vivendi în Gruia, dovadă faptul că la aproape un an de la transferul lui Roger Junio la gruparea păstorită de Neluțu Varga, campioana României nu și-a achitat încă datoriile financiare față de Bătrâna Doamnă, deși vorbim despre o sumă absolut ridicolă.

Ne aducem aminte că în ianuarie brazilianul, intrat în ultimele 6 luni de contract, a semnat o înțelegere cu CFR, valabilă din vara acestui an. Dan Petrescu a făcut atunci presiuni asupra conducerii ca aceasta să-l aducă pe Roger în Gruia încă din iarnă. Jucătorul și-a dorit și el transferul, astfel că UTA a fost de acord, evident cu condiția unor compensații financiare pentru acceptul de a se despărți de jucător cu 6 luni mai devreme. Doar că, văzută cu sacii în căruță, CFR a uitat de obligațiile ce-i revin. De două ori a trebuit să o reclame UTA pe echipa campioană la comisii: prima dată pentru o tranșă restantă de 50.000 de euro iar recent pentru o a doua, de 25.000 de euro. Astăzi, Camera Națională pentru Soluționarea Litigiilor din cadrul FRF a dat verdictul logic: „AFC UTA ARAD vs. FC CFR 1907 CLUJ SA – Pretenții financiare – Admite cererea precizată a reclamantului. Obligă clubul pârât la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de procedură și onorariu avocațial”. Așadar, dacă CFR nu virează suma restantă în cont, este pasibilă inclusiv de depunctare.

Jenant este faptul că acest caz nu are la bază vreun litigiu, vreo neînțelegere, vreo clauză discutabilă în contract. Conducerea CFR-ului știa foarte bine că trebuie să plătească acești bani dar a recurs la toate tertipurile juridice pentru a trage de timp profitând de faptul că în România aceste proceduri durează foarte mult timp. Este ridicol, cum spuneam, având în vedere suma infimă, vorbim practic de salariul pe o lună și jumătate al brazilianului care a făcut obiectul acestei tranzacții. Sigur că și pentru UTA acești bani sunt frecție la un picior de lemn în condițiile în care doar cheltuielile lunare cu doi atacanți din lot depășesc această sumă însă este o chestiune de principiu; și dacă vreți una de moralitate, decență, bun simț; concepte care se pare că în tagma celor ca Neluțu Varga, nu valorează nimic… nici măcar 25.000 de euro.

(foto: uta-arad.ro)

Recomandările redacției