S + S = BFF

de Victor Sava
Câţi dintre dumneavoastră nu aţi afirmat, măcar o dată-n viaţă că avem o ţară frumoasă? De câte ori nu aţi indicat unui prieten, ori turist venit din depărtate câteva dintre cele mai atractive obiective turistice ale României? De câte ori nu v-ați lăudat cu puţinele oraşe medievale din Transilvania, cu operele lui Brâncuşi de la Târgu Jiu, ori cu minunatele mănăstiri din nordul Moldovei?
Tot românul îşi doreşte o ţară în care să vină turistul şi să admire frumuseţile patriei. Că doar avem din belşug munţi frumoşi, podgorii roditoare, staţiuni pe litoral, staţiuni montane, păduri virgine, dar şi câteva monumente ce merită văzute. Că doar nu degeaba un proeminent om politic numea România, grădina Maicii Domnului.
Cu toate că mai toţi reprezentanţii admnistraţiei locale şi naţionale declară peste tot  că îşi doresc dezvoltarea acestui domeniu, statisticile nu arată foarte bine. Nu vă voi plictisi cu diverse grafice, de aceea voi preciza că România nu atrage prea mulţi turişti străini. Dintre aceştia peste jumătate vizitează ţara noastră în interes de serviciu. Astfel destul de puţini turişti vin cu scopul declarat de a vizita obiectivele turistice ale ţării.
Deşi toţi suntem de acord că România e o ţară minunată, câţi dintre noi nu pleacă în vacanţe în Grecia, Italia, Turcia, ori alte ţări? Oare de ce românul nu îşi vizitează propria ţară? La această întrebare aş avea câteva răspunsuri, personale. În primul rând datorită faptului că la aceeaşi bani, beneficiezi de servicii mult mai profesio­niste decât la noi. Totodată aspectului financiar i se adaugă şi o latură psihologică. După cum bine ştim, timp de jumătate de secol regimul comunist a interzis aproape total vizitele în străinătate. Acum că avem libertatea de a circula unde şi când ne dorim, am vrea să compensăm această frustrare şi orice român care se respectă trebuie să-şi facă concediul în cel mai rău caz în Grecia. Pe lângă acestea, în decizia alegerii destinaţiei turistice o pondere importantă o reprezintă precaritatea infrastructurii turistice a României.
Cât mă priveşte, prefer oricând să vizitez un oraş frumos, cu muzee bine puse la punct, cu librării aprovizionate şi cu monumente istorice. Aşadar prefer tu­rismul cultural. Nu mă prea încântă să merg la mare, ori la munte. Probabil, de vină e plictiseala. Aşadar, ce aş putea eu să vizitez în România? Ce era de vizitat, am vizitat deja. Desigur, nu sunt prea multe oraşe, ori obiective de interes. Oraşe frumoase, pline de monumente istorice, nu prea avem. Majoritatea muzeelor (în cazul fericit în care sunt deschise pentru public) au expoziţiile învechite, iar monumentele romane, ori medievale care sunt restaurate le poţi număra pe degete. Dar, am putea oricând vizita coloana infinitului proaspăt scrijelită (S + S = BFF).
Că am şi uitat, pe lângă numărul redus de obiective turistice culturale, trebuie pusă în discuţie şi modalitatea prin care ajungem la destinaţie. Astfel, la capitolul autostrăzi… zero, drumurile publice sunt pline de gropi, conducătorii auto te claxonează la tot pasul, iar indicatoarele rutiere sunt, nici nu ştiu cum să mă exprim, de fapt nu prea sunt. Ca să nu mai zic de minunatele centre de informare turistică, care de fapt nu au cu ce şi despre ce să te informeze. În cel mai fericit caz primeşti câteva pliante cu două poze alb-negru şi un text furat de pe internet.