Să treacă râul înot

„Mă dusei, şi mă dusei să trec la Olt/ Mă dusei, şi mă dusei să trec la Olt/ Cu a mea, cu a mea, cu a mea mândră cu tot/ Cu a mea, cu a mea, cu a mea mândră cu tot/ Şi podariul, şi podariu-mi cere-un zlot/ Şi podariul, şi podariu-mi cere-un zlot/ Şi pe-a mea, şi pe-a mea, şi pe-a mea mândră de tot/ Şi pe-a mea, şi pe-a mea, şi pe-a mea mândră de tot/ Dar decât, dar decât să-i dau un slot/ Dar decât, dar decât să-i dau un slot/ Mai bine, mai bine, mai bine îl trec înot/ Mai bine, mai bine, mai bine trec Oltu-not/ Că unde-o fi, că unde-o fi Oltul mai mare/ Că unde-o fi, că unde-o fi Oltul mai mare/
M-o trece, m-o trece, m-o trece mândră-n spinare/ M-o trece, m-o trece, m-o trece mândră-n spinare/ Şi unde-o fi, şi unde-o fi mai mititel/ Unde-o fi, şi unde-o fi mai mititel/ Îl trec eu, îl trec eu, îl trec eu că-s voinicel/ Îl trec eu, îl trec eu, îl trec eu că-s voinicel”, cânta pe vremuri Maria Tănase.
Dar să ne întoarcem în zilele noastre. De data aceasta, personajele principale sunt niște inspectori ANAF din zona Satu Mare, sătenii de la Pomi și din localitățile învecinate și podarul satului care… nu are casă de marcat.
Nu cu mult timp în urmă, la Pomi a avut loc o întâmplare demnă de a fi pusă pe hârtie de către Franz Kafka. Păcat că autorul romanului „Procesul” a murit în 1924, că ar fi avut ce scrie.
Sâmbătă seara, citesc pe comisarul.ro, care citează satumareonline.ro că inspectorii de la ANAF ce-și desfășoara activitatea în județul Satu Mare, care au terminat cu contrabanda, cu marii evazioniști, care au reușit în mod exemplar să-i stârpească pe toți cei ce prosperă ca urmare a faptului că nu își plătesc datoriile la stat, au pus ochii pe Ioan Coț, podarul de la Pomi, ce trece utilajele agricole și tot felul de alte vehicule de pe un mal al Someșului pe altul. Asta, pentru că alți reprezentanți ai statului nu au fost în stare să facă un pod de pia­tră. Și ce credeți că au făcut inspectorii noștri? I-au tras bărbatului o amendă de 6.000 de lei pentru că nu are casă de marcat în mijlocul câmpului, punându-i în vedere că dacă nu plătește în 24 de ore, suma va crește. Ziariștii de la satumareonline.ro scriu că podarul își desfășoară activitatea prin intermediul unei firme care are toate actele în regulă, dar acest lucru nu i-a înduplecat pe inspectori. În plus, vineri, inspectorii
s-au întors, pentru a-l întreba pe om dacă și-a plătit amenda. Acesta nu și-o plătise pentru că nu avea de unde, însă a avut o reacție pe măsură.
„Atâta i-a trebuit lui Moș Ioan Coț! A chemat doi consăteni, fiecare cu câte-un tractor, a legat bacul de tractoare și a strigat: «–Noa, Ghiță, Sanyi, amu sus la deal»! Dintr-o smucitură, bacul a zburat din apă, iar acum se odihnește la mal. La ora la care se publică acest material, pe ambele maluri se formează cozi cu mașinile și utilajele oamenilor care așteaptă să treacă dincolo, după o zi de muncă pe câmp. Și mai tare fază e că domnii de la ANAF au rămas și ei blocați pe malul greșit și l-au întrebat pe bătrânul podar că noa, amu ei cum or ajunge dincolo? Ioan Coț le-a răspuns, arătându-le în zare, în aval de Someș: «- Vedeți drumeagu’ ăla prin tufișuri? Noa, dacă mereți tot drept pe ăla, ajungeți până la Seini, care-i pe malul celălalt, ghinion! Dar mai e o speranță, totuși! Ăștia au promis că vor face un pod acolo, cică e gata și proiectul și studiul de fezabilitate sau ce dracu’. Până ajungeți voi acolo, e posibil să fie gata și podul. Drum bun»!”, mai scriau colegii de la satumareonline.ro.
O vorbă din bătrâni spune că unde nu-i cap, vai de picioare. Or, inspectorii cu pricina, numai că ar avea cap nu pot fi bănuiți. Fac parte probabil din aceași categorie de angajați ai statului, care nu au prea trăit în lumea normală, nu prea au legătură cu realitatea de zi cu zi și  care duc aplicarea legii la extrem. Sunt oameni pentru care birocrația este mamă și tată, iar noțiunea de corectitudine politică este literă de lege. Nu contează că se fac de râs, nu contează absurdul situației, nu contează că ei înșiși au de suferit, fiind lăsați, pe bună dreptate să treacă râul înot, ca în cântecul Mariei Tănase sau pe unde vor putea,  contează doar că trebuie să-și facă planul. Mă și mir că podarul nu s-a ales cu o plângere penală pentru abuz în serviciu, având în vedere că a avut curajul să-și bată și el joc de „organele statului”, fără să aibă un document sau o aprobare în acest sens. Că dacă ar fi avut aprobare, lucrurile s-ar fi schimbat. Nu-i așa dragi birocrați?