• Unul din trei români lucrează pe leafa minimă.
  • Investitorii străini se… tem de majorarea prețurilor.
  • Sindicaliștii zic că e bine și se mai elimină munca la… gri.

După unele statistici, salariul minim pe economie, în vigoare acum, adică 1.900 de lei brut, este primit de aproape 40% dintre români.
Asta înseamnă că mai bine de două milioane de oameni din România au mai puţin de 1.200 de lei pe mână. Adică nici 250 de euro. Ultimele frământări din tabăra social-democrată au făcut ca lucrurile să se precipite și calendarul să fie puțin devansat. Astfel, salariul minim pe economie va fi majorat şi va fi diferenţiat în funcţie de studii, cel mai probabil de luna viitoare. Propunerea Ministerului Muncii este ca acesta să fie de 2.080 de lei pentru persoanele fără studii superioare şi de 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare sau cu 15 ani vechime. Ordonanța de Urgență de modificare a Codului Muncii a fost emisă la ultima ședință de Guvern de la finele săptămânii trecute.
Ministrul Muncii a susţinut ideea ca salariul minim pe economie să crească de la 1 noiembrie, dar a existat un protest din partea patronatelor şi s-a decis să se facă testul IMM-urilor.
„Noi am avut în plan ca să o facem din luna noiembrie. Am avut în septembrie o întâlnire cu patronatele şi cu sindicatele. Sindicatele ne-au reproşat faptul că nu am făcut salariul minim diferenţiat, aşa cum scrie în programul de guvernare şi i-am asigurat că până la sfârşitul anului, acest lucru se va întâmpla. De asemenea, noi ieşisem în dezbatere publică cu un salariu minim pe economie de 2.050 de lei. Iarăşi ni s-a atras atenţia că trebuie să fie de 2.080 de lei, ca să fie o creştere de 100 lei pe net, cât este prevăzut în programul de guvernare, ceea ce este într-adevăr corect. Şi, cum noi suntem foarte sensibili la discuţiile despre programul de guvernare, am hotărât să facem această modificare. Vă spuneam că am avut în plan să o facem în luna noiembrie, însă am avut un protest din partea pat­ro­natelor la care ne aşteptam, dar, în acelaşi timp, am ho­tărât că este mai bine să facem şi testul IMM-urilor. Ce înseamnă asta? Că pe site-ul Ministerului IMM-urilor se pune un chestionar la care trebuie să răspundă firmele mici şi mijlocii. Neavând acest test pe salariul dife­renţiat, am fost de acord să mergem o lună mai târziu, adică să aplicăm de la 1 Decembrie. De la 1 ianuarie in­­tră Legea salarizării, iar de la 1 Decembrie intră salariul minim pe economie”, a explicat Olguța Vasilescu.
Reacții prudente…
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) atrage atenția că modificările salariului minim în forma anunțată de Guvern pot afecta întreaga economie a țării, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, reflectată într-un final în majorarea prețurilor. Potrivit acestui organism, „aceste modificări, anunțate într-un orizont de timp foarte scurt, influențează predictibilitatea și stabilitatea fiscală.
De asemenea, afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici și mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârșitul anului anterior. Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiții, fără a fi corelată cu productivitatea muncii.
De altfel, în termeni de productivitate, România este la finalul listei printre țările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcție de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creșterilor salariale dispro­porționate. Efectele acestei majorări vor fi resimțite pe termen lung prin scăderea atractivității țării noastre pentru investitorii străini, prin creșterea costurilor cu forța de muncă”.
CCIFER mai este de părere că un nivel de trai mai bun este dezideratul tuturor, atât al mediului de afaceri, cât și al salariților, se recomandă prudență în adoptarea unor astfel de măsuri. Asta pentru ca implicațiile pe termen lung să fie unele pozitive și să fie corelate cu productivitatea și să nu penalizeze excesiv companiile mici și mijlocii.
CCIFER este o asociație care reunește peste 3.000 de companii, însumând 17 mIiarde de euro cifra de afaceri și 120.000 de locuri de muncă.
Și nemții vorbesc la fel
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunţat că intenţia Guvernului de a majora din nou salariu minim „aleatoriu şi fără un studiu de impact prealabil” va duce la regândirea modelului de afaceri în rândul co­- munităţii germane de business din România, ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – îşi vor reduce anumite activităţi sau pe viitor vor renunţa complet la ele. „În ultimii patru ani salariul minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ţine pasul cu aceste creşteri. Pentru a se asigura că creşterea salariilor este legată şi de creşterea produc­tivităţii, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv şi urgent în educaţia profesională şi universitară, dar şi în proiecte de infrastructură”, se arată în comunicatul publicat de AHK România.
Camera a mai subliniat că este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiţii-cadru stabile şi sustenabile din punct de vedere economic. „Există pericolul ca, prin creşterea salari­i­- lor, odată cu creşterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creşterea inflaţiei respectiv la deprecierea leului. Efectele creşterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al preţurilor şi al sa­lariilor, dar în detrimentul atractivităţii amplasamen­tului investiţional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creşterile salariale şi creşterea productivităţii muncii”.
Sindicatele zic că e bine
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical este de părere că sindicatele anticipează că odată cu creșterea salariului minim se va ajunge ca peste 50% dintre angajați să fie plătiți cu salariul minim pe economie, iar Executivul a… supli-nit negocierile colective. „Când erau negocieri colective existau niște ierarhii, care țineau cont inclusiv de nivelul de studii. Nefiind aceste negocieri, s-a ajuns la o comprimare a ierahiilor în companii. Sunt companii întregi în care salariul minim se apropie foar­te mult de salariul mediu”. El a mai susținut că prin această Ordonanță de Urgență Guvernul va rezolva și problema muncii la… gri: „Sunt angajatori care scot bani din companie pe cheltuieli fictive și de aici completează cu cash veniturile angajaților. Nu e posibil ca într-o companie 80-90% din salariați să fie plătiți cu salariul minim. Au ajuns meserii care necesită calificări, să fie plătite cu salariul mi­nim. Păi care mai e diferența între un lucrător necalificat, cu muncă brută, și un lucrător care are o anumită calificare? Nu mai există”.
Petre Toma, preşedintele Uniunii Judeţene Arad a CNSLR-Frăția, a punctat: „Este o măsură bună, care va avea un impact pozitiv după analize­le noastre preliminarii. La o primă evaluare, peste 30% dintre membrii noştri de sindicat vor avea salariile majorate. Asta este bine, mai ales că mai avem probleme şi cu Codul Ocupaţiilor din România. Avem pentru aceeaşi meserie, de exemplu cea de operator cablaje coduri diferite. Pentru una, nu este nevoie de calificare, iar potrivit altei clasificări se cere calificare. Vă daţi seasma unde sunt încadraţi aceşti oameni. Iar la noi, în Arad, avem o foarte importantă concentrare a industriei de acest profil şi anume cea de automotive. Dar acesta este un alt subiect, iar problema productivității pe care o vehiclează unii dintre investitorii străini este o ipoteză falsă. În industria auto din Arad productivitatea nu este mai scăzută față de alte filiale, chiar din Europa. Ba chiar din contră aș zice”.
Unul din trei români primește minim
Măsura vizează peste două milioane de salariați cu venituri reduse. Analiștii economici sus­țin măsura guvernamentală și precizează că majorarea salariului minim înseamnă creșterea salariilor pentru aproximativ 30% dintre angajații aflați în mediul privat. Concret, salariul minim net va fi cu o suta de lei în plus, iar pentru 2.350 va fi încă o sută de lei adică 200 de lei net, față de situația de acum, adică aproape 40 de euro. La acest nivel de salarizare, chiar contează. Mai rămâne și punc-tul de vedere al patronatelor românești, dar și asociațiilor de oameni de afaceri străine. Care se „tem” că această creștere nu va fi acoperită de productivitate.
Să nu o lungim, nimeni nu vrea să scoată bani din buzunar. Nu productivitatea este marea problemă, ci faptul pe care nimeni nu prea vrea să-l spună și anume că profitul se diminu­ează. Productivitate este și în România, mai ales în industria de automotive. Până la urmă, deși pare paradoxal, salariul este mai mult o problemă de voință, decât una de producti­vitate.

Recomandările redacției