Recent, la Turnul de Apă, profesorul Mircea Tomuș și-a lansat romanul „Sălașul de la Răscruce”, apărut la Editura StudIS, Iași, cu prezentarea (și recomandarea pentru lectură) a lui Horia Ungureanu, Dumitru Mihăilescu și amfitrionului Horia Truță.
·0 Cine este Mircea Tomuș?
Tomus 2 Originar din Gai, fost profesor de limba românească în Arad, director de școală arădeană, M. Tomuș s-a stabilit în America. M. Tomuș a scris mai multe volume de poezie, amintiri, nuvele și romane.
·1 De ce „Sălașul de la răscruce”?
Autorul reconstituie atmosfera anilor 1730, când „un grănicer imperial”, cunoscut în istorie cu numele Paul Seghedinaț organizează aici, la Sălaș, o revoltă populară împotriva stăpânirii austriece. Asemuit cu misterioasa „moară cu noroc” a lui Slavici, sălașul se află la intersecția drumului spre Pecica și Tornea (Turnu), păstrat astăzi și reconstituit sub denumirea de „Hanul de la Răscruce”.
·2 Care sunt evenimentele?
Garnizoana de pază a graniței imperiale de pe Mureș, alcătuită din sârbi și români, prin strămutarea frontierei imperiale în alte locuri, își pierde multe din privilegiile avute, creând nemulțumiri. Curtea de la Viena înăsprește politica fiscală și pune tot mai multe dări pălmașilor, determinând pe Pero Seghedinaț, căpitanul de grăniceri din Pecica, să organizeze o răscoala, după toate regulile militărești. Dorind să cucerească cu prioritate Cetatea Aradului, revolta este destructurată, iar autoritățile imperiale aplică pedepse exemplare, de decapitare, condamnare pe viață și tragere pe roată, inclusiv pentru Pero Seghedinaț. Sălașul este ars, având aceeași soartă ca și Moara cu noroc a lui Slavici.
·3 Care sunt ingredientele literare?
Autorul dă farmec narațiunii – de inspirație istorică – prin inserția unor amantâlcuri și a unor scene  de dragoste. De altă parte, textul se dezvoltă într-o grijulie împletire a narațiunii cu descrierea, a complementarității semnelor timpului cu reacția psihologică a personajelor.
·4 Concluzia considerațiilor premerge spre recomandarea unui text așezat corect în regulile narativității; totodată, autorul dispune de instrumentul diegetic pentru a da firului narativ un timbru atractiv pentru lectură, cu o elegantă virtualizare a dialogului în limbaj popular, specific locului și timpului.
Sălașul de la răscruce este romanul unui personaj istoric, prins într-o aventură socio – militară. Autorul s-ar putea război cu o editură neglijentă, neprofesionistă, dezinteresată de ortografie corectă, de plasare în pagină și de tehnoredactare.
Anton Ilica

Recomandările redacției