C reştinii ortodocşi au intrat de luni, 18 aprilie, în Săptămâna Patimilor,
ultima din Postul Paştelui în care la biserici se oficiază Deniile pentru pome­ni­rea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Există o serie de interdicţii pentru această perioadă, scrie adevărul.ro.
Fiecare zi are o semnificaţie deosebită. Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. Credinţele populare spun că în Săptămâna Mare nu se lucrează, iar cine îşi dă ultima suflare în aceste zile va merge în iad, pentru că „Raiul este închis”.
Nu se mănâncă nimic până seara. Conform rânduielilor canonice, în Săptă­mâna Patimilor cei care pot ajunează, adică nu mănâncă nimic până seara. În zilele din Săptămâna Mare, regulile Bisericii le impun creştinilor postul negru, abstinenţa conjugală şi rugăciunea, pentru a intra în atmosfera sărbătorilor Pascale.
Nu e bine să dormi. Joia Mare este ziua în care se roşesc ouăle. Tot în Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtă­şesc. Se spune că în Joia Mare nu este bine să dormi, cei care fac acest lucru vor rămâne leneşi un an întreg.
În Vinerea Mare nu este bine să se mă­nân­ce urzici sau să se gătească cu oţet. Când a fost răstignit pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet când a cerut să bea apă.
Sâmbăta Mare e zi de reculegere, când credincioşii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.
Duminică, Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce, este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asu­pra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.

Recomandările redacției