Șapte lucruri mai puțin știute despre obiceiurile de iarnă

0
174

Toată perioada ce durează până la Bobotează și Sf. Ion e dedicată și unor obiceiuri străvechi care, mai ales în zona rurală a ţării, au rămas și astăzi un pilon important al manifestărilor prin care comunitatea sărbătorește Nașterea Domnului, dar și trecerea într-un An Nou.
1. Colindele, precum „Pluguşorul”,
însoţesc bucuria Naşterii Domnului, începând cu 23 sau 24 decembrie. Ele transmit urări de sănătate, viaţă lungă şi belşug în anul ce vine pentru cel colindat. Din bătrâni se spune că dacă gazdele nu-i primesc pe colindători ori nu le oferă daruri, efectele colindului sunt inverse, pe aceştia urmând să-i aştepte necazuri şi durere.
2. „Steaua” este un alt colind larg răspândit mai ales în rândul copiilor. Se merge „cu Steaua” din prima zi de Crăciun până la Bobo­tează.
3. „Sorcova” e un alt obicei din perioada Sărbătorilor de iarnă răspândit în rândul copiilor. „Sorcovitul” – cu urarea tradiţională de „Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oţelul” – se face cu un băţ în jurul căruia sunt împletite flori din hârtie colorată. De regulă, se merge cu „Sorcova” doar în pri­ma zi a Noului An.
4. „Capra”, „Ursul”, „Căiuţii” sunt jocuri po­pulare cu măşti, ce se practică, în ge­neral, până de Sf. Vasile (1 ianuarie), în pri­ma zi a Noului An. Cu o vechime ce co­boară în negura timpului, ele ironizează personajele negative ale aşezării respective, dar au şi rol de ritual magic, alun­gând duhurile rele, într-o ancestrală comuniune a oamenilor cu zei.
5. În Moldova există credinţa că nu e bine să ai lucruri împrumutate pe durata Sărbătorilor de Crăciun. De aceea, în preaj­ma acestuia, se recuperează ori se restituie tot ce e de împrumut. Tot în Moldova, de Crăciun, fetele pun peste noapte la fereastră o farfurie cu diverse bucate tra­di­ţionale. Băiatul care le e ursit va veni să guste din ele.
6. În Banat, în Ajun, sătenii mai practică şi azi obiceiul „măturatului”. Gazda aduce paie în casă, împrăştiindu-le prin camere. Sub paie pune grâu şi porumb, ce se lasă până în a doua noapte de Crăciun, când totul este măturat, pentru ca anul viitor să aibă roade bogate şi mai mult belşug decât în anul care a trecut.
7. În Muntenia, în Ajun de Crăciun, unele femei se scoală înainte de ivirea zorilor şi aruncă spre răsărit mâncare păsărilor din ogradă. Astfel, se crede că orătăniile nu vor mai strica semănăturile din grădină. Bărbaţii ating cu mâna toate lucrurile şi uneltele din gospodărie, ca să le fie drag şi-n noul an să le folosească pentru agricultură.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.