Șapte organizații arădene – Asociația „Pro Urbe” Arad, Liga Scriitorilor din România- filiala Arad, Asociația „Culori cu suflet”, Ascent Group, Foto Club Arad, Asociația „Aradul Civic” și Fundația „Art Clasic”-, cele mai active, de altfel, pe plan local, trag un semnal de alarmă cu privire la declinul general – economic, social și cultural – în care ar fi intrat Aradul, un oraș confruntat cu un fenomen de „depopulare masivă”. În comparație cu Oradea, „un real exemplu de gospodărire și de atragere a fondurilor europene”, Timișoara, care a câștigat și premiul de Capitală Culturală Europeană, Baia Mare, Alba Iulia și Blaj, precum și cu Sibiu și Cluj, Aradul o duce, potrivit acestor organizații, „tot mai rău” și nu există niciun plan de comunicare real cu administrația locală.

Unul dintre lucrurile cele mai deranjante este starea clădirilor, îndeosebi a celor 300 de clădiri de patrimoniu. „În ciuda faptului că deținem aproximativ 300 de clădiri de patrimoniu – însemnate pe fațadele dezintegrate cu semnul «Monument istoric», că suntem un oraș cu o minunată, de invidiat, arhitectură Art Nouveau de secol XIX, clădirile arădene și-au pierdut total strălucirea, iar înfățișarea lor e una jalnică. Numai cine își acoperă ochii nu este afectat de arhitectura în continuă degradare a orașului de pe Mureș! Clădiri părăsite, centrul înțesat cu magazine second-hand, ganguri în paragină, porți dezafectate, parcuri puțini și neîngrijite, buruieni printre dalele din pavaj și pe la baza clădirilor, lacul Pădurice năpădit de peturi și mizerii, ca și spațiile verzi, capacele de canal folosite pe post de tomberoane, tomberoane care deversează, boscheți cu hârtii, cutii de sucuri și bere etc. Imaginea Aradului este una, fără exagerare, apocaliptică. Când vine vorba despre oraș, frumoasă este doar reflectarea sa filmată din avion; de cum te apropii, te dezgustă detaliile lui decadente, susțin reprezentanții celor șapte asociații, întruniți la o conferință de presă.

Deși, de-a lungul timpului, au existat acțiuni de igienizare, reprezentanții asociațiilor spun că exemplul personal nu este suficient și propun noi acțiuni de igienizare a orașului, sancționarea celor care aruncă gunoaie, depoluarea fonică și restaurarea clădirilor.

Aradul a rămas, în ciuda unor investiții, un oraș de mahala tocmai datorită lipsei de respect pe care autoritățile locale și unii dintre concetățenii noștri îl dovedesc față de el”, au completat reprezentanții asociațiilor.

Un șir întreg de clădiri istorice, ba chiar palate, sunt în prăbușire, iar asociațiile nu se pot substitui cu totul autorităților locale pentru a preveni căderea în ruină a orașului. Au fost propuse parteneriate public-private, acțiuni de conștientizare, însă, în ciuda succeselor anterioare, s-a amintit că asociațiile par a fi descurajate în Arad și că nu există un dialog real cu autoritățile, care își însușesc proiecte „din gură”, dar nu par să le ducă la bun sfârșit. „Ca să avem o colaborare, trebuie să vrea și administrația!”, au mai spus cei prezenți, nemulțumiți că arădenii nu primesc ceea ce ar trebui în schimbul taxelor pe care le plătesc.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției