ajun sirbEste  Ajunul Crăciunului, după calendarul ortodox de rit vechi. Credincioşii  sârbi sărbătoresc Crăciunul cu 14 zile mai târziu, deoarece ei respectă calendarul Iulian. În dimineaţa zilei de Ajun, la sate, se păstrează tradiţia conform căreia capul familiei merge împreună cu mezinul în pădure pentru a aduce acasă „badnjak”, adică trunchiul de stejar. Acest lemn îl simbolizează pe Iisus Hristos şi intrarea lui în casele fiecăruia. Arderea badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. Badnjakul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut. Cu cât fo­cul este mai mare, cu atât anul care vine va fi mai bogat şi mai prosper. În ziua de Crăciun, credincioşii servesc masa şi bucate tradiţionale, printre care şi česnica. Aceasta este o prăjitură din foi de aluat fraged, cu nucă sau dovleac, în care se pune o monedă. Se spune că cel care va găsi banii în bucata de plăcintă va fi cel mai norocos membru al familiei şi va aduce acasă cei mai mulţi bani. Sârbii au pentru această sărbătoare un salut special. Cel care salută primul spune „Hristos se rodi” (Domnul s-a născut), iar răspunsul celui­lalt este „Vojstina se rodi” (Adevărat s-a născut). Tradiţia spune că în prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un tânăr care se numeşte „polo­zainik” şi trebuie să primească daruri. Mâine, credincioşii ortodocşi de rit vechi participă la Sfânta Liturghie de Crăciun atât la Biserica Sfinţii Petru şi Pavel din Piaţa Sârbească, cât şi la Biserica din Cartierul Gai. De asemenea şi ucrainenii şi ruşii vor mai sărbători Crăciunul. (G.C.)

Recomandările redacției