Fără îndoială, schimbările climatice le resimțim din ce în ce mai mult și la noi în țară, dar și în județul Arad. Furtunile foarte violente s-au înmulțit în ultimii ani în mod exponențial. O vijelie foarte mare a mai fost înregistrată în Arad în 1981. De atunci au trecut aproape patru decenii până la tornada din 17 septembrie 2017. Aceasta a făcut ravagii și în municipiu, dar mai ales în județ. La Moneasa brazii semicentenari au fost rupți de vijelie, precum niște bețe de chibrit. Și-n alte localități urmele au fost majore. Și în următorii ani am mai  avut parte de astfel de furtuni, dar nu la această intensitate. Recent, în luna iunie a acestui an a mai fost o furtună foarte intensă. Este drept, nu de anvergura celei de acum patru ani, dar a făcut destule stricăciuni. Este evident că ritmul acestora crește de la un an la altul, iar  unele anotimpuri parcă se comprimă, iar altele se lungesc. Și în mod vizibil temperaturile medii cresc.  Recent, UE a ajuns la un acord vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990, o nouă ţintă mai ambiţioasă care va necesita ca emisiile să scadă mai rapid în toate sectoarele, de la agricultură şi până la industria grea. Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat, cu o singură abţinere (Bulgaria), textul legislativ prin care ţintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră devin obligatorii din punct de vedere juridic.  În același timp, Comisia Europeană pregăteşte un pachet consistent de politici menite să combată schimbările climatice. Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane a publicat, cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”. La unele dintre ele am fost martori altele le-am privit, din fericire pentru noi, doar pe canalele de informații. Cert este că și la nivelul județului și municipiului Arad emisiile de gaze au crescut. Dacă industria poluantă a mai scăzut după 1990, nu prin politici de mediu, ci pur și simplu prin dispariția fizică a unor fabrici, emisiile de carbon au crescut totuși semnificativ. Fie și de la  autovehicule, al căror număr a crescur de-a dreptul exponențial. Dacă populația a scăzut, la acest moment avem peste 150.000 de autovehicule înregistrate la nivelul județului Arad. Asta înseamnă o mașină la trei persoane. Nu mai vorbim că trei sferturi din acest parc auto este învechit și deci un „foarte bun” factor de creștere a emisiilor de carbon. Pe urmă, nu trebuie uitat nici faptul că, după unele surse, mai bine de jumătate dintre proprietarii apartamentelor Aradului au renunțat la încălzirea centrală, în detrimentul celei cu gaz. Aici există o întreagă discuție cu privire la poluarea rezultată din aceste mici, dar zeci de mii de centrale de apartament. Suma este una îngrijorătoare, dar nimeni nu prea vrea să  discute subiectul acesta, la modul onest și real. La nivel internațional există însă teoria că încălzirea centrală, dar cu tehnologie modernă, cât mai puțin poluantă ar fi cheia viitorului. Și din punct de vedere al costurilor și, desigur al emisiilor de carbon. La noi în Arad, municipalitatea a tot dat sume pentru acoperirea pierderilor, și mici cârpeli, în loc să se îndrepte spre retehnolgizare. În ansamblu, nu așa la nivel de… cazan. Că așa banii se duc , precum pierderile pe rețea. Doar aburi. Cert este că vrem, nu vrem, așa cum spune și raportul ONU, ne așteaptă „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”. Și nu doar meteo. Oricum, foarte probabil tot nepregătiți vom fi… Numai buni pentru un „cod roșu” de …pasivitate.

Recomandările redacției