Partidele politice care au minimum 7 senatori sau 10 deputaţi vor putea să desemneze reprezentanţi în Biroul Electoral Central şi în birourile electorale de circumscripţie, potrivit unui proiect adoptat în şedinţa de marţi a Senatului. Proiectul, iniţiat de deputaţii Dragoş Zisopol (minorităţi) şi Ion Mocioalcă (Pro Europa), propune, în esenţă, înlocuirea sintagmei de „partide politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar în cel puţin una din Camerele Parlamentului” cu cea de „partide politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi„.

Ultima sintagmă folosită, mai largă decât cea actuală, asigură creşterea egalităţii de şanse în competiţia electorală, permiţând formaţiunilor politice cu cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi să beneficieze de tratament egal cu cel de care se bucură formaţiunile politice cu număr egal de membri parlamentari, care au şi grup parlamentar în cel puţin una din Camerele Parlamentului”, explică iniţiatorul.Potrivit expunerii de motive, propunerea vizează „remedierea unor redactări legislative deficitare şi inechitabile, de natură să lase în afara organismelor electorale şi în afară sau la urma buletinelor de vot formaţiuni politice cu un număr de membri parlamentari cel puţin identic cu cel al formaţiunilor politice ce au grupuri parlamentare proprii, dar care, în contextul regulilor specifice reprezentării parlamentare, nu pot să-şi constituie grupuri parlamentare proprii„. Liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, a declarat în cadrul dezbaterilor că grupul său va vota împotriva acestui proiect.

„Eu cred că logic este ca cei care s-au măsurat într-un anumit partid, într-o anumită culoare politică, au intrat din acel partid în Parlament. Nu vom susţine ca pe alte căi să acordăm drepturi partidelor politice care nu au deloc grup parlamentar, pentru că acest lucru se propune şi se propune şi o altă modalitate de împărţire, care din punctul nostru de vedere nu este corect„, a susţinut senatorul UDMR.

La rândul său, senatorul Adrian Ţuţuianu a spus că temeiul unei asemenea modificări îl dă chiar Curtea Constituţională.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali va fi dezbătută în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Recomandările redacției