Am participat, la sfârşitul săptămânii, la un eveniment de cinste pentru Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale, în special, şi pentru municipiul Arad, în general, la acordarea unei distincţii, mai mult decât onorabile. Este vorba despre distincţia cu titlul „Sediul de Cercetare al Anului 2014”, categoria „Sedii de Cercetare din străinătate”, acordat de Societatea Maghiară pentru Cercetarea Istoriei Familiale.
O delegaţie din Ungaria a fost prezentă la fericitul eveniment, găzduit de Sala Ferdinand a Primăriei Arad. Societatea mai sus amintită a fost reprezentată de Dr.Kollega Tarsoly Istvan, preşedinte, precum şi de directorul adjunct al Arhivelor Naţionale din Ungaria, Dr.Fulop Tamaş.
Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale a fost reprezentat de Mirela Pachiţa, căreia i-a fost acordată distincţia împreună cu un aranjament floral, în prezenţa arhiviştilor arădeni, dar şi a unei distinse asistenţe, formată din viceprimarul Levente Bognar precum şi alţi istorici, cercetători, profesori, cetăţeni arădeni. Este important de precizat că oficiile de gazdă şi de bun moderator i-au revenit Mirelei Pachiţa, care a trecut în revistă efortul slujitorilor instituţiei pe care o conduce, ca acest popas al înaltei distincţii să se oprească la Arad, arătând că relaţiile Arhivelor arădene şi cercetarea propriu-zisă să devină dar să şi rămână, una deosebit de fructuoasă. .
Desigur, la aceste prilejuri, cuvintele izvorâte din suflet, cât să fie memorate… în memoria Arhivelor, au fost dintre cele mai alese , şlefuind atmosfera într-un mod foarte plăcut.
Viceprimarul Levente Bognar şi-a exprimat dar şi stăpânit emoţiile, adresând cuvinte de bun venit distinşilor oaspeţi şi felicitări celor distinşi cu acest titlu.
Din aceste cuvinte s-a desprins bucuria găzduirii în istorica Sală Ferdinand, a punctat existenţa, pe file de istorie, a clădirii Primăriei arădene, marcate de anul 1875, a oferit delegaţiei maghiare suveniruri cu Aradul cultural şi istoric şi a spus: „Aradul este un oraş deschis. Şi Arhivele din ţările noastre sunt deschise la schimburi de experienţă din care se câştigă de ambele părţi, dar trebuie să preluăm modelele europene, ca să ne cunoaştem reciproc valorile, din punct de vedere civic , geografic, al cercetării şi al promovării acestora.
Înaltul oaspete maghiar, dr. Kollega a vorbit despre privilegiul de a se adresa distinsei asistenţe în eleganta Sală Ferdinand şi a mărturisit, în frumoase cuvinte despre povestea instituţiei maghiare de cercetare a familiei, care a pornit la drum abia în 2011 cu un număr infim, 50 de membri, ajungând în prezent la 800.
Premiul oferit este unul dobândit în mod democratic, care a adunat cele mai multe voturi, în competiţie fiind înscrise instituţii din Ardeal, Banat, Târgu Mureş ş.a. însă a cântărit foarte mult , în motivarea premiului, calitatea serviciilor şi profesionalismul arhiviştilor arădeni.
„Am fost de patru ori în Arad, ultima dată în 23 octombri anul trecut, comunicarea a fost în limba engleză iar serviciile au fost ireproşabile”, a cocluzionat vorbitorul.
La rândul său, directorul adjunct al Arhivelor din Ungaria a spus: „Scopul nostru este să perpetuăm existenţa arhivelor ca serviciu public, cu rol de intermediere culturală pe mai multe paliere de valorificare a materialelor”.
Domnia Sa a făcut referire şi la colaborarea laborioasă cu alte arhive europene, importanţa digitalizării serviciilor pentru dinamizarea acestora, menţionând şi alte preocupări, editarea unei publicaţii sau diverse materiale în folosul cercetătorilor.
Au urmat momente de o încărcătură emoţională aparte, acestea însemnând în acordarea de diplome oaspeţilor maghiari, nu înainte ca reprezentantul Arhivelor timişorene, Raul Rus, să dea citire unui mesaj de felicitare al directorului Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan.
S-a făcut referire, fără echivoc, la faptul că, aflat în competiţie, Timişul a pierdut la un punct distanţă, dar şi la colaborările, modalităţile de deservire, ancorarea în diverse proiecte. Cuvinte de felicitare a rostit şi l Eugeniu Criste, cu referire la prezenţa în sală a patru generaţii de cercetători. „Colaborarea cu aceşti colegi maghiari datează din 1994, atunci s-a spart o barieră şi de atunci, facem istorie”, a spus fostul director al Arhivelor arădene.
Profesorul Corneliu Pădurean a ţinut să felicite Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale pentru distincţia obţinută, pe care o consideră ca o deschidere, ca un răspuns la eforturi, ţinând cont de numărul mic de angajaţi care pun, an de an, umărul să ofere celor interesaţi servicii de calitate.
Înainte de a declara închis momentul de decernare al titlului, Mirela Pachiţa a mulţumit tuturor instituţiilor implicate, Centrul Cultural Municipal, Primăriei Arad, dar şi celor prezenţi la celebrare, Aradul fiind, iată, în fruntea unui clasament onorabil.
Desigur, sărbătoarea nu ar fi fost posibilă, dacă nu ar fi beneficiat de serviciile de interpret ale jurnalistului Andrei Ando.
Florica Ranta Cândea