Sfaturi practice – Cum să faci compost organic şi la ce să îl foloseşti

Iată ce trebuie să ştii, dacă te pasionează agricultura ecologică şi dacă vrei să obţii legume curate, fără ajutorul îngrăşămintelor chimice.
În primul rând, agricultura ecologică este cea folosită şi de bunicii noştri, aşa că dacă şi tu ai avut rude la ţară ştii despre ce vorbim. Gândeşte-te că în acele timpuri nu se foloseau îngrăşăminte chimice, aşa că toate alimentele erau curate şi creşteau în mod natural.
Ei bine, îngrăşămintele organice te ajută să cultivi legume sau fructe fără a forţa creşterea acestora. Practic, acestea se dezvoltă în mod natural şi coacerea nu este grăbită pentru a ajunte mai repede pe tarabe şi pentru a scoate profit.
Totuşi, este de reţinut faptul că şi în agricultura ecologică este nevoie de fertilizatori, iar astăzi vom vorbi despre compost organic. Este extrem de util în a fertiliza solul şi în a-i aduce un aport de substanţe nutritive precum azot, fosfor, potasiu, magneziu.
Dacă ţi-am trezit interesul cu ce am spus mai sus, ar trebui să ştii că prepararea unui compost organic este soluţia, dacă şi tu vrei să practici agricultura ecologică. Poţi face acest lucru în grădina ta, reciclând deşeurile care provin din activităţile casnice sau cele care rezultă din grădina ta.
Bineînţeles, comparativ cu îngrăşămintele chimice, substanţele nutritive provenite din compost organic acţionează mai lent. Tocmai de aceea, îngrăşămintele organice trebuie folosite mai devreme, pentru ca plantele să beneficieze din plin de nutrienţi.
Compostul organic va îmbunătăţi structura solului, va neutraliza pH-ul din sol, dar în acelaşi timp va păstra şi umiditatea, ceea ce înseamnă că vei face economii serioase la apă atunci când e vorba de irigarea culturilor.
Totodată, compostul va stimula activitatea biologică din sol, va fi asimilat mult mai uşor de către plante, iar acestea vor avea o rezistenţă mai mare în fața bolilor sau a dăunătorilor. Mai mult, solul se va încălzi mai rapid datorită culorii mai închise a compostului, ajutat bineînţeles de razele soarelui.
Pentru a face compost va fi nevoie să foloseşti materii organice bogate în azot şi în carbon, fără acestea deşeurile provenite din gospodăria ta nu se vor descompune. Nu este recomandat sub nicio formă să foloseşti deşeuri precum sticla, plasticul, oasele, resturile de mâncare gătită sau carnea ori produsele sanitare.
Iarba tăiată folosită la compost
Dacă încă nu ştiai, materialele organice bogate în azot sunt cojile de ouă, zaţul de cafea, resturile vegetale, iarba tăiată, florile, frunzele, buruienile, dar şi baliga provenită de la vaci sau cai și oi.
Pe de altă parte, materialele bogate în carbon sunt rumeguşul, frunzele uscate, aşchiile provenite de la tăierea lemnului, paiele, hârtia, cartonul, ramurile tăiate de la pomii sau copacii sănătoşi, cojile de nuci sau fânul.
Următorul pas va fi să pregăteşti locul unde vrei să prepari acest compost organic. Drept urmare, te sfătuim să găseşti o suprafaţă ferită de umezeală, în care razele soarelui nu ajung. Ar fi bine să foloseşti un palet de lemn sau un strat de crengi, pentru a permite aerului să circule.
După aceea, va fi nevoie să alternezi straturile cu materiale organice bogate în azot şi în carbon, pentru ca procesul de descompunere să înceapă. Pentru ca umiditatea să fie păstrată, te sfătuim să acoperi grămada de compost cu un strat de paie sau iarba uscată.
Grămadă de compost organic se va amesteca prima dată după 3-4 săptămâni, iar procedeul se va repeta la fiecare 5 săptămâni. Acest lucru va grăbi descompunerea deşeurilor, pentru ca ele să fie gata când vine primăvara. Dacă nu vrei să faci acest lucru, trebuie să ştii că durata de descompunere va fi dublă şi va dura aproximativ un an.
După ce compostul va fi gata, acestea va putea fi folosit pentru a fertiliza solul din grădina ta. Poţi folosi îngrăşământul pentru pomii fructiferi din livadă, dar şi pentru legumele pe care le cultivi în grădină.