Chiar dacă strângerea frunzelor îți dă mari bătăi de cap, trebuie să știi că acestea pot fi transformate într-un îngrășământ ecologic, mult mai nutritiv decât bălegarul. Astfel, frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru grădină, deoarece conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd. De exemplu, o frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, nitrogen, fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5% din greutatea lor. Acest lucru se explică prin faptul că majoritatea copacilor au rădăcini adânci, iar asta le permite să absoarbă minerale mai ușor, iar o mare parte din acele minerale se duce în frunze.
Frunzele multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitățile mari de materie organică pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura pământului. Acestea ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea. Având în vedere toate caracteristicile și elementele nutritive ce se găsesc în frunze, aceste materii sunt ideale pentru a produce un compost de calitate. Cu toate astea, operațiunea de compostare nu este una deloc ușoară, dar dacă respecți niște reguli simple rezultatele obținute vor fi remarcabile.
Pregătește locul pentru obținerea compostului
Locul în care urmează să faci compostul trebuie să fie bine aerisit și să se afle relativ departe de casă, astfel încât mirosul să nu te deranjeze. Poți construi un recipient din scânduri sau sârmă, care să permită aerisirea. De asemenea, este indicat ca locul ales pentru compost să fie cât mai departe de copaci, deoarece frunzele vor mucegăi și mucegaiul va ataca scoarța copacului, care va muri în scurt timp.
Pentru a transforma frunzele în compost sunt două lucruri edenţiale cărora trebuie să le acorzi importanța cuvenită:

  1. Frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta
    Nitrogenul (sau azot – n.r) este elementul care face să crească temperatura în interiorul grămezii de frunze. Bălegarul reprezintă cea mai bună și cea mai la îndemână sursă de nitrogen pe care o poți folosi. Pentru reușita procesului de compostare se recomandă un amestec format din cinci părți frunze la o parte bălegar. Această formulă va permite o descompunere mai rapidă a materiei orga­nice. Dacă nu ai bălegar la îndemână poți folosi și alte surse vegetale de azot: gunoi, iarbă verde, corzi de viță de vie etc.
  2. Taie sau rupe frunzele
    Grămada de frunze pe care vrei să o transformi în compost poate avea orice formă și dimensiune, dar majoritatea oamenilor preferă forme dreptunghiulare, pentru că sunt mai ușor de manevrat. Se recomandă așezarea materialului în straturi pentru reușita procesului de compostare. Astfel că, la demararea procesului de compostare:
    – se începe cu un strat de frunze rupte sau sfâșiate, gros de 15 cm;
    – apoi se adaugă un strat de 5 cm de material organic cu nivel de nitrogen mai mare decât cel al frunzelor, așa cum este bălegarul, gunoiul, iarba verde sau corzi de viță de vie din grădină. Se mai pot adăuga și materiale cu nivel scăzut de nitrogen, cum ar fi: rumeguș, paie, știuleți de porumb sau iarbă uscată.
    Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este că, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele se întorc cu o furcă pentru aerisirea compostului.
    Dacă amesteci straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, vei avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon.
    Sursa: agrointel.ro

Recomandările redacției