În 4 noiembrie, va avea loc cea de a VI-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Cultură şi civilizaţie chineză. Dialoguri Româno-Chineze’’. Simpozionul se va desfăşura într-o singură zi şi nu în trei zile ca în precedentele cinci ediţii. Ediţia din acest an a simpozionului nu va cuprinde şi expoziţia de fotografie, ca de-obicei organizată în colaborare cu Foto Club Pro Arad, din cauza pandemiei.
Centrul de Cultură Arad nu finanţează proiectul din cauza răspândirii virusului SARS-COV2. În acest simpozion sunt invitați 30 de lideri de opinie din Arad: ziarişti,
profesori (universitari şi din învăţământul preuniversitar), medici, istorici, filosofi, manageri, scriitori care au semnat lucrări despre civilizaţia chineză.
Programul Simpozionului „Cultură şi civilizaţie chineză. Dialoguri Româno-Chineză’’ care va avea loc în Sala „Regele Ferdinan”, din Primăria Municipului Arad este următorul: Achim Diana – Despre China, prin literatură; Ardelean Ancuța – Festivalul Primăverii văzut prin ochii unei absolvente românce a Universității Beihang; Biriş Ioan- Limbajul liniilor în Cartea transformărilor; Bran Liliana Renate- Coronavirus. Opinii din perspectivă medicală; Bucur Adrian- China în paginile „Flacăra Roșie”; Burcă Georgiana- Colaborare și prietenie româno-chineză în media; Cheta Doina – SHEN KUA, un matematician în secolul al IX-lea; Chiriţă Alecu – Elemente de simbolistică ale picturii chinezești tradiționale; Cioarnă Alexandru – Economia Chinei la timpul prezent; Covaci Carina – Marele Zid Chinezesc, o aspirație personală spre auto­- depășire; Cristea Tabita – Coronavirus și lec­ția pentru umanitate; Crişan Corina – O posibilă strategie la Arad privind Medicina Tradițională Chineză; Dragoş Ana-Maria – Coronavirus. Câteva modele umane; Gherghina Paula Gabriela – 6 ani, studentă în China; Ilica Anton şi Moler Camelia – Scriitorul contemporan chinez YU HUA și bucuria de a rămâne în viață (1993); Matiuţ Ioan – Editura Forumul Româno-Chinez, important potențial de cunoaștere reciprocă; Mărcuş Dumitru – Jadul, Piatra Raiului – giuvaerul poezii chineze; Mureşan Augustin – Descoperirile arheologice la Chou-Kou –Tien prezentate într-o lucrare de istorie a comunei primitive; Notaroş Ludovic- China sau înțelegera imposibilului. Scurt eseu despre diferența dintre înțelepciune și filosofie; Pencea Ramona- Reziliența floarea de lotus a sistemului cognitiv chinez. Câteva repere; Popescu Viorica – China văzută cu ochii sufletului; Popovici Ioan – Devizele împăraților chinezi; Radu Călugăru Voica – China: o succintă istorie a scrisului și a tiparului; Roşa Zah Emanuela- Câteva considerații privind scrierea în limba chineză; Schwartz Gheorghe – Copy-ro și colaborarea litrară româno-chineză; Șimăndan Mihnea- Caligrafia în conștiința poporului chinez; Tămăşan Maria şi Tămăşan Petrușca- Kong Zi și Sun Tzu, repere contemporane; Toderici Ovidiu- Câteva contribuții ale Chinei la dezvoltarea umanității.
Cu ocazia zilei Naţionale a Chinei, prof. univ. dr Lizica Mihuţ a trasmis un mesaj către Ambasada Chinei în România: „La mulţi ani, Republica Populară Chineză! Fără îndoială, China este, în prezent, una din marile puteri ale lumii. Faptul că celebrează, anual, aniversarea relațiilor diplomatice și de prietenie între popoarele noastre, trebuie să constituie pentru noi, românii, un prilej de mândrie, deoarece China reprezintă o forță uriașă culturală și economică, cu un potențial excepțional pentru prezent și pentru viitor. Apreciem opiniile exprimate, recent, de către dl. Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze, potrivit cărora, provocările globale trebuie abordate din perspectiva multiculturalismului, ceea ce promovează,în condițiile dificile impuse de post-pandemie, pacea, colaborarea și cooperarea între POPOARELE LUMII. Cu prilejul zilei Naţionale a Republicii Populare Chineze, adresăm marelui popor chinez (peste 20 de procente din populația globului) – Felicitări pentru realizări și pentru vizibilitate interna­țio­- nală, precum și tradiționalul – La mulţi ani!”
Alexandra Bruţiu

Recomandările redacției