Una dintre marile probleme care este în mintea multora în aceste zile este cea a acordării majorării salariului minim pe economie. La acest moment este un ping-pong cu această temă. O chestiune majoră, mai ales că aproximativ 30% din totalul angajaților din România au contracte de muncă făcute pe salariul minim pe economie. Fosta guvernare a lăsat cu „limbă de moarte” tema cu mărirea cu 100 de lei net a salariului minim. Premierul Ludovic Orban a spus însă că la Ministerul Muncii nu a fost găsit un studiu de impact, care să stea la baza proiectului de hotărâre privind creşterea valorii salariului minim pe economie. „Dorim creşterea salariului minim, dar nu dorim ca o creştere a salariului minim să provoace consecinţe economice negative asupra companiilor, să determine retragerea de pe piaţa românească a unor investitori şi mai ales să ducă la pierderi ale locurilor de muncă care pot fi generate de retragerea companiilor, în cazul în care la baza creşterii salariului minim pe economie nu stau fundamente obiective care pleacă din indicatori economici sau din formule de calcul care să stea la baza unei creşteri obiective a salariului minim”. De asemenea , premierul a mai spus că majorarea   salariului minim duce şi la creşterea altor salarii din grila companiilor, pentru a menţine ierarhizarea funcţiilor. „Deci nu creşti numai salariul minim. Creşterea costului cu forţa de muncă al unei companii pe o creştere a salariului minim nu este doar  creşterea determinată de creşterea salariului minim, ci e o creştere mult mai mare. Eu sunt convins că PSD a crescut salariul minim pentru că le creşteau încasările la buget, dar nu aceste calcule meschine trebuie să stea la baza formulei pe baza căreia să crească salariul minim”, a mai punctat premierul.

Așteptare cu „arma” la picior

Aceste tergiversări în luarea unei decizii a pus pe jar sindicatele. Ele stau acum cu ochii  ca pe butelie, pe această potențială mărire de  sută de lei. De altfel, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, a avut o întrevedere, săptămâna trecută, cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, privind procedurile pentru creşterea salariului minim pe economie. Acesta a declarat pentru Agerpres că:  „Mărturisesc că eu nu sunt îngrijorat (de posibilitatea ca salariul minim să nu crească cu 100 lei de la 1 ianuarie 2020, – n.n.), pentru că ceea ce i-am spus şi doamnei ministru este că neefectuarea unei asemenea creşteri, care este relativ asimiliată, pe o structură în care este evident o debalansare a distribuţiei creşterii economice între capital şi lucrător, nu ar face decât să dea impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor şi este mult mai interesat de situaţia angajatorilor şi satisfacerea acestora, drept care consecinţa: vor fi acţiuni de stradă”. Acesta a mai precizat  că motivele care i-ar împinge pe sindicalişti să recurgă la acţiuni de protest ar fi nivelul salariului minim şi lipsa puterii de cumpărare. „Oamenii vor ieşi în stradă pe salariul minim, pe dezechilibru, pe lipsa puterii de cumpărare. Să nu uităm că nu toată lumea este bugetară. Din acest punct de vedere, salariul minim e unul din cele trei instrumente legate de buna distribuţie a creşterii economice care există în orice economie. Mai e politica fiscală, care la noi e complet anormală, pentru că prin transferul de taxe integral la salariat este o supra-taxare a individului, a salariatului ca atare. Al treilea element e posibilitatea de negociere colectivă, care astăzi în România nu există, adică nu există contracte colective sectoriale, contractul colectiv naţional nu există, iar numărul de contracte colective la nivel de unitate sunt încheiate, majoritatea, de reprezentanţii salariaţilor, care sunt de fapt oamenii angajatorilor”.

Situația de la Arad

Nici la Arad starea de spirit nu este, în linii mari, diferită de restul țării. Cea mai consistentă reprezentare sindicală  la nivelul județului o are centrala sindicală C.N.S.L.R. –Frăția. Petre Toma, președintele Uniunii Județene Arad a acestei confederații sindicale ne-a declarat: „Toată  lumea așteaptă aceste majorări, care au fost asumate în Parlament. Și nu este vorba doar de salariul minim pe economie, ci și de celelalte creșteri pentru anul 2020, conform graficului stabilit. Din discuțiile cu oamenii, dar și cu  colegi din alte județe, rezultă că starea de spirit este una tensionată. Iar așteptarea este una care intensifică nerăbdarea oamenilor. În orice caz, zilele următoare vom avea la București un consiliu național al confederației și, funcție de ce va face GuvernuL,  vom acționa în consecință. Nu exclud nici protestele de stradă, dacă va fi cazul”. 

Așadar, mai toți angajații așteaptă. Pe de altă parte, mediul antreprenorial nu se prea bucură de o eventuală creștere a costurilor cu forța de muncă. De cealaltă parte un alt fapt este că  a scăzut puterea de cumpărare a oamenilor. Dar aceasta nu este vina actualului Executiv, care însă va trebui să „achite” nota de plată. Până la urmă, deși pare paradoxal, salariul este mai mult o problemă de voință politică, decât una de productivitate a muncii.

Recomandările redacției