Infracțiunea de la Nadăș, comuna Tauț, județul Arad a vizat un certificat fals emis de un notar public arădean, în favoarea unei familii pe nume Colțeu, având ca scop principal îmbogățirea pe spatele unei femei, moștenitoare a unor bunuri materiale. Deoarece, infracțiunea seamănă mult cu un roman polițist și „bate” filmele de acțiune, vă invităm să urmăriți cu atenție întreaga poveste.

Pe această cale, vă amintim că soții Colțeu, care o îngrijeau pe Mairovitz Ecaterina, erau vecini de apartament și moștenitori ai apartamentului în care locuia bătrâna doamnă. Pentru că nu le-au ajuns apartamentul dat drept moștenire de către Mairovitz, lăcomind și la celelalte bunuri pe care le avea bătrâna, au recurs la un plan infracțional complex pentru a „pune mâna” pe ele. Bineînțeles, ajutați de notarii publici arădeni Vlai Adrian, Morariu Ioan și de avocatul Kocsis-Josan Ioan.

Ca urmare, inculpații au profitat de faptul că erau îngrijitorii lui Mairovitz Ecaterina, în mod special de vulnerabilitatea acesteia, în vârstă de 93 de ani, determinând-o să semneze testamente, respectiv acte și contracte de donație.

Inițial, toate bunurile mobile și imobile, exceptând apartamentul în care locuia victima de 93 de ani pe care îl donase deja soților Colțeu, le revenea, ca moștenire din partea acesteia, Federației Comunităților Evreiești din România.

Paradoxal, însă, este faptul că bunurile mobile și imobile ale moștenitoarei Mairovitz Ecaterina pe care cei doi soți s-au zbătut să le obțină nu erau toate ale lui Mairovitz Ecaterina. După moartea străbunicii acesteia, o bună parte din bunuri au intrat în custodia statului, iar anumite firme pe care le deținea cândva Grosz Elena nu mai existau.

Faptul că soții Colțeu Mihai și Viorica, au aflat și despre alte imobile pe care le deținea Mairovitz Ecaterina, i-a determinat pe aceștia să facă toate demersurile posibile în vederea obținerii bunurilor, profitând de Legea 112 din 1995, respectiv de Legea 100 din 2001.

Fiecare demers pentru obținerea de bunuri în numele moștenitoarei de drept, Mairovitz Ecaterina, era dublat de acte juridice false, care îi asigurau pe cei doi inculpați că toate bunurile le revin lor, după moartea bătrânei, astfel încât Federația Comunităților Evreiești din testament să nu poată moșteni aceste bunuri.

De asemenea, Mairovitz Ecaterina declară Biroului Notarial Morariu, că cei doi soți Colțeu, profitând de vulnerabilitatea ei, au acționat în așa fel încât au reușit să o determine să revoce testamentul, lăsând Federației Comunităților Evreiești din România doar mobila și covoarele din apartamentul unde domicilia aceasta. Dar, din pricina soților Colțeu, federației nu le-a revenit nici măcar atât, alegându-se doar cu trei covoare din apartament, prevederile fiind golite de conținut în favoarea inculpaților.

Cum au reușit soții Colțeu să obțină o avere colosală de pe urma lui Mairvoitz Ecaterina și a străbunicii sale, Elena Grosz?

S-au dus cu certificatul de calitate de moștenitor fals, care nu le oferea nimic acestora, doar îi numea moștenitori ale unor bunuri moștenite, la Comisia județeană Arad pentru a primii dreptul de proprietate asupra acestora. Comisia județeană Arad le-au respins cererea, suspicionând ceva nelegal la mijloc. Ca urmare, soții Colțeu au dat în judecată Comisia județeană Arad și „culmea”, au câștigat. Judecătoarea de la Judecătoria din Ineu le-a dat credit familiei Colțeu, pe propria răspundere, doar în baza actului de calitate de moștenitor. Act, care nu dă inculpaților nici un drept asupra nici unui bun mobil sau imobil, doar îi numește pe aceștia „moștenitori” a unor bunuri moștenite.

Ce s-a întâmplat în continuare cu familia Colțeu și care au fost repercusiunile mârșăviei tuturor celor implicați în planul infracțional? Vă vom relata în scurt timp într-un număr viitor al ziarului nostru.

Recomandările redacției