„Că pentru România n-am fost bună” zicea cu năduf, o cunoscută de-a mea, care ca orice persoană onorabilă, în vârstă  de vreo patru decenii nu (mai) putea să câştige o pâine în România. Aşa că şi-a luat lumea în cap şi a ajuns la Baden-Baden( Germania) unde  a obţinut o slujbă mulţumitoare, la recepţia unui hotel.   Femeia nu ar fi plecat niciodată din România,  dacă ţara asta i-ar fi dat o şansă. Nu să huzurească,  ci să câştige cât să  se descurce la limita decenţei.  Fără maşină, fără excese de orice, fără mari pretenţii de la viaţă. În schimb România i-a trântit uşa în nas. Iar asta  este imaginea clară a eşecului tuturor celor 25 de ani de politică, cică pentru binele omului. Acum vreo două luni o iniţiativă de  acordare a unor pensii speciale pentru foştii parlamentari părea să fie… strangulată. Asta după un imens scandal public. Acum câteva zile a trecut şi nu oricum, ci  cu o foarte mare majoritate. Împotrivă au fost liberalii, care însă cu cele 124 de voturi nu au făcut faţă tăvălugului de peste 300 de voturi pentru. Ca să nu mai lungim vorba, potrivit calculelor, pentru un mandat de parlamentar, pensia este de aproximativ la 1.500 lei, pentru trei mandate este la peste 4.000 lei. Asta suplimentar faţă de pensia de care va beneficia oricum. Acum vorbind cinstit, faţă de media europeană indemnizaţiile parlamentarilor sunt ridicol de mici. Dar  nu acesta trebuie să fie reperul. Pentru că atunci când ne convine ne raportăm la Uniunea Europeană, dar când nu, nu. În fond în Luxemburg salariul minim pe economie este  mai mare de 1.700 de  euro. Deci un necalificat din Ducat, câştigă cât un parlamentar de la noi. Se poate spune atunci că un necalificat luxemburghez este egal cu un parlamentar român? Nu. De aceea ne vom referi la mediul economic şi social autohton. Unde raportul dintre indemnizaţia unui parlamentar şi salariul minim este de cel puţin zece. Dacă mai punem la socoteală şi sumele  pentru cheltuielile cu cabinetul parlamentar şi altele, disproporţia creşte. Până la urmă la nivel de România o mie de euro sunt bani pe care mai puţin de o zecime dintre salariaţi sau cei care desfăşoară o activitate pe cont propriu îi câştigă.  Pentru că la noi, aproape trei din patru angajaţi câştigă salariul minim pe economie. Asta potrivit statisticilor. Aşa că de la nici 200 de euro, la o pensie de peste o mie de euro distanţa este ca de la cer la pământ.  Iar asta nu este normal într-o ţară în care lipsa de alternativă a alungat circa trei milioane de oameni în afara graniţelor ţării. Dintre aceştia cel puţin doi din trei  nu au plecat de bine, ci pentru că nu mai aveau din ce trăi.  În acest timp însă, cu neruşinare o majoritate a votat cu nesimţire pensii speciale, mult prea mari pentru rezultatele muncii lor. Cum ar veni, unii sunt speciali. Pentru ei România e… prea bună.  Ceilalţi sunt… doar ordinari.

  • un roman spune:

    Da,liberalii n-au votat legea ,in curind cind Iohanus va avea guvernul sau va cere sa se schimbe legea si va taia pensiile inapoi,vor vota liberalii atunci ,intrebati-i ? Atunci va veni alt ”bok” care va taia si celelalte pensiii,..ca de,..asta e la liberali.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției