Specificităţile Aradului

0
266

Din punct de vedere istoriografic, perioada regimului comunist din România încă nu permite o abordare imparţială. Rănile sunt prea recente, traumele încă n-au fost uitate, iar nostalgiile – atâtea câte au mai rămas, cu precădere în rândul celor de vârsta a treia – sunt în măsură să tulbure o privire detaşată asupra perioadei pe care o supunem comentariului nostru. Comunismul a fost o doctrină impusă de la Moscova în tot spaţiul central-european cucerit de către Armata Roşie în cel de-al Doilea Război Mondial. Zona Aradului, pătrunsă vreme de secole de modelele occidentale de la care se revendica din punct de vedere economic şi, mai ales, cultural, avea să suporte extrem de greu această ruptură brutală cu trecutul interbelic. În realitate, comuniştii români nu dădeau semne că posedă o strategie politică matură pe care să o aplice cu succes în plan economic, social sau cultural, mulţumindu-se să exercite puterea prin fel de fel de măsuri copiate de la „seniorii” sovietici. De aici şi sentimentul de inferioritate provincială a conducătorilor comunişti români faţă de „tovarăşii” de la Moscova. Nu în ultimul rând, Aradul reprezenta un caz aparte între celelalte judeţe ale ţării, fiind nu doar cel mai vestic judeţ al României, ci şi unul dintre cele mai multietnice, multiculturale şi multiconfesionale judeţe.
Inclusiv harta etnografică şi folclorică este una destul de „colorată”, judeţul nostru însumând o zonă bănăţeană deosebit de bine conturată la sud de Mureş, cu epicentrul la Lipova, o altă zonă, bihoreană, pe Valea Crişului, cu epicentrul în Ineu (Şicula), iar în partea nord-estică a judeţului se deschid două sub-zone: Ţara Moţilor, în jurul Hălmagiului şi un intrând în spaţiul folcloric al pădurenilor, în jurul Petrişului. În plus, avem şi zona distinctă a Podgoriei, cu specificul ei. Una peste alta, vorbim despre tot atâtea obstacole de trecut pentru tăvălugul comunist, care îşi propusese să niveleze socie­ta­tea arădeană din toate punctele de vedere.
Tradiţia istorică şi politică a judeţului Arad pastelează şi ea un tablou glorios. Pentru românii transilvăneni, Aradul jucase rolul de capitală politică vreme de două decenii şi jumătate (1895-1918). De aici a pornit Marea Unire şi aici se tipăriseră cele două ziare naţionale în jurul cărora gravitaseră aproape toţi intelectualii şi oamenii de cultură din întreg spaţiul etnic românesc („Tribuna” şi „Ro­mânul”). Pentru unguri, Şiria (Vilagos) repre­- zenta locul unde capitulase armata revolu­ţio­nară maghiară la 1849, iar lângă Cetatea Aradului fuseseră executaţi cei treisprezece generali martiri. Comunitatea şvabilor bănăţeni era şi ea foarte bine reprezentată în ju­deţul nostru, mai ales în Aradul Nou, Sântana, Zăbrani, Neudorf, Frumuşeni, Glogovăţ etc. Pentru evrei, Aradul constituia un adevărat reper cultural şi religios, iar comunitatea sârbească era şi ea destul de bine reprezentată, mai ales pe aliniamentul confiniului grăniceresc mureşan. Ţinând cont de specificităţile arătate mai sus, zona Aradului a constituit una dintre cele mai mari provocări pentru regimul comunist şi pentru ideologii acestuia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.