Conform statisticilor INS patru milioane şi jumătate de români se luptă cu sărăcia profundă, iar şansele de a scăpa din această situaţie sunt infime. Mulți români care trăiesc în sărăcie lucie au  şanse mici de a se desprinde din această situaţie într-un timp scurt.

​​Înainte de pandemie, Statistica a numărat 4,6 milioane de români considerați săraci. În pandemie, numărul lor s-a redus la 4,5 milioane, nu din cauză că lumea s-a îmbogățit ci datorită faptului că populația a scăzut. Conform datelor Observator.ro. cele mai afectate zone din ţară sunt Moldova, Oltenia şi Dobrogea unde mulți români se confruntă cu fenomenul sărăciei extremă.  Prin comparaţie cu anul 2017, analiza făcută de INS ne arată că doar în regiunile Bucureşti-Ilfov şi nord-vestul ţării acest fenomen a scăzut. Așadar conform statisticilor INS, in zona Aradului fenomenul sărăciei este mult mai scăzut decât în județele mai sus menționate. Cel mai mult au de suferit, din cauza sărăciei, copiii, bătrânii şi persoanele singure. În ceea ce priveşte familiile, cel mai mult au de suferit familiile numeroase, alcătuite din doi părinţi şi cel puţin trei copii, dar şi familiile monoparentale.

Sărăcia este situaţia în care se află acei oameni ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber, scrie INS în studiul ”Dimensiuni ale incluziunii sociale”, publicat în acest weekend.

În anul 2020, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială. În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferenţierile între sexe: 18,1% dintre bărbaṭi, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferenṭa dintre ponderile femeilor ṣi bărbaṭilor a fost de 8,1 puncte procentuale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faṭă de anul 2017.

Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, peste 3 din 5 şomeri sunt săraci, bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în şomaj (cu 13,9 puncte procentuale mai mulṭi bărbaṭi decât femei aflate în situaṭie similară). Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi). De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 25,8%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 42,1%.

Recomandările redacției