Conform dicționarului, graffiti este un termen general referitor la inscripții caligrafiate sau imagini pictate sau gravate pe pereți sau alte suprafețe publice sau private, care nu sunt destinate acestui scop. Termenul derivă din italiană, sgraffiare – care înseamnă a zgâria.

Fenomenul graffiti a căpătat însă o dimensiune atât de mare, încât putem spune că a devenit o adevărată artă urbană, atunci când e practicat cu talent. Cei care îl practică, de regulă tineri nonconformiști, certați cu rigorile unei societăți cu reguli prea strâmte pentru spiritul lor liber, și-au dezvoltat atât de mult talentul, încât mulți dintre ei pot fi catalogați drept artiști veritabili.

Fenomenul graffiti are partea lui frumoasă. Este o reacție la orice putere sau brand care se impune în viața cotidiană. Nu este vorba de o susținere sau opoziție fățișă, ci de o reacție artistică față de orice condiționare a vieții publice. Artiștii își îmbracă ideile, gândurile sau chiar filozofia în imagini cu substrat profund, făcând din pereții orașului o adevărată galerie de artă neconvențională. Cu cât locul este mai privat, mai ilegal, cu atât este o performanță mai mare să îl facă.

Totuși, când este făcut fără consimțământul proprietarului, constituie vandalism (care este ilegal).

Strada cu graffiti

Avem o stradă în Arad, Aviator Georgescu, cu acces de pe Unirii, care ar putea fi considerată strada cu graffiti. Are și toate condițiile pentru asta: este strâmtă, pereții sunt înalți – deci „pânza“ ar fi gata servită, este mai ferită de ochii lumii, foarte puțin circulată, este foarte aproape de centrul orașului și arată ca după război. Niște picturi pe pereții scorojiți ar da poate un sens și viață acestei străzi gri și triste din Arad. Din păcate, poate lipsa talentului sau a ideilor celor care fac, sau mai bine zis încearcă să facă, graffiti pe această stradă o urâțesc și mai mult. Niște mâzgăleli aruncate anapoda pe pereți, fără nici un fel de mesaje coerente, înjurături, cuvinte puerile și fără sens, culori pur și simplu împroșcate la întâmplare nu pot reprezenta nicidecum o artă, nici măcar abstractă. Sunt pur și simplu niște zgârieturi care vandalizează și mai mult clădirile de pe stradă, terorizând ochiul trecătorului.

Nu mai zugrăviți, că venim din nou“

De pe această stradă se poate intra și la Cantina Municipală, al cărui zid alb se întinde generos pe alee. Sau cel puțin, ce se mai poate vedea din alb… „Am zugrăvit peretele, iar a doua zi dimineață a fost mâzgălit din nou. De nu știu câte ori am tot dat cu vopsea peste scrisul lor, până când ne-au scris următorul mesaj: «Nu mai zugrăviți degeaba, că venim și scriem din nou». Le-am scris și noi, dacă am vazut că așa merge treaba, rugându-i să nu mai mâzgălească pereții proaspăt văruiți. Ne-au înjurat“, ne-au spus administratorii.

Măcar de ar fi artă sau ceva frumos. Poate că atunci ne-am resemna și noi, dar uitați-vă și dumneavoastră ce mâzgăleli și înjurături sunt în stare să facă. Toată strada e plină de mesajele lor triviale. Degeaba, nu ai ce să le faci! Tot vin și scriu din nou“, au spus resemnați aceștia.

 

Recomandările redacției