2020. Un an rău,  cum nu a mai fost altul. Cel puțin în ultimele trei decenii. Un an care a intrat în zodia Covid-19, după ce începuse cu incendiile din Australia. Imaginile cu urșii koala arși au șocat întreaga lume. Între timp, a venit criza sanitară, care a șters aceste imagini. Așa, ca fapt divers, ați mai auzit pe cineva să pomenească ceva de incendiile de acolo și de toate grozăviile petrecute? O nenorocire și mai mare a capacitat energia și atenția întregii planete.

Începutul

Criza sanitară a fost și încă este, din păcate, „vedeta” acestor vremuri. Astfel, pe  26 februarie 2020, în România era confirmat primul caz de infectare cu noul Coronavirus, fiind vorba despre un bărbat din din comuna Prigoria, judeţul Gorj. Acesta  a intrat în contact cu un  cetățean italian diagnosticat cu Coviid-19, care vizitase cu puțin timp în urmă  România. Familia românului, formată din şapte persoane, a fost pusă în carantină. A doua zi,  în 27 februarie 2020 , un număr de  20 de persoane au fost plasate în izolare, iar şcoala din comună s-a închis. După câteva zile de spitalizare, în 2 martie, pacientul de 25 de ani a fost externat. El a fost asimptomatic. În data de 16 martie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul nr. 195/16.03.2020 privind decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile, care presupunea restrângerea unor drepturi. Aceasta a fost prima stare de urgență instaurată în Romania în perioada de după decembrie 1989.  EURO 2020 a fost anulat a  fost anulat o zi mai târziu, adică pe 17 martie. Oricum lucrările la unele stadioane nu erau finalizate…

Primul deces

La 22 martie  2020, a fost înregistrat primul deces al unui pacient infectat cu noul Coronavirus pe teritoriul României. Este vorba de un pacient în vârstă de 67 de ani, confirmat cu Covid-19.  peste nouă luni la 27 decembrie, România a făcut un pas major spre revenirea la o viață normală. La  Spitalul Matei Balș din Capitală a fost administrat primul vaccin împotriva Covid- 19 din România. Asistenta medicală Mihaela Anghel a fost prima persoană vaccinată. Are 26 de ani şi a făcut parte din echipa medicală care, pe 27 februarie, prelua primul pacient infectat cu Sars-Cov-2 în România. De atunci, a rămas în linia întâi şi a tratat sute de pacienţi.  Până acum în România s-au înregistrat 654.000 de cazuri de Covid-19 și 16.299 de decese. Un număr de 566.764 de pacienți au fost declarați vindecați. La acest moment, la terapie intensivă se află 1.070 de pacienți, iar rata mortalității este 860 la un milion de locuitori.

Economia cu frâna trasă

Toate aceste nedorite evenimente au avut repercusiuni majore asupra întregii societăți, atât la nivel național și, desigur, și la nivel local. Pandemia de Covid-19 nu a rămas fără urmări nici în plan economic. Iar asta se vede în mai toate ramurile. „Griparea“ activității a făcut ca foarte multe companii să recurgă la diverse forme de supraviețuire și de salvare a afacerii într-un orizont de timp imediat. De aceea, s-a recurs la șomajul tehnic, în special în zona de HoReCa, dar și în cea de servicii.  De altfel, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) afirmă că această criză cauzată de pandemia de Covid-19 a arătat cât de vulnerabile sunt unele forme de ocupare, precum şi rapiditatea cu care au fost încheiate unele relaţii de muncă. „Criza a arătat cât de vulnerabile sunt unele forme de ocupare, dar şi cât de rapid au fost încheiate unele relaţii de muncă. În mai puţin de 15 zile de la apariţia crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150.000 de locuri de munca au dispărut, este o dovadă a uşurinţei cu care se închide o relaţie de muncă. Într-un trimestru, aproximativ 628.000 de locuri de muncă au dispărut”, punctează preşedintele Blocului Naţional Sindical. Doar în primele trei luni de la declanșarea crizei sanitare, potrivit surselor sindicale, au fost 628.478 locuri de muncă pierdute. „Un număr 181.648 salariaţi au avut contractele individuale de muncă suspendate cu acordul părţilor, cu venit zero pentru salariaţi, 249.855 salariaţi au înregistrat reduceri salariale, deşi au continuat să lucreze, dintre care 66.032 salariaţi au avut salariul redus, deşi norma de muncă a rămas neschimbată. Mai mult, 1.240.674 de contracte de muncă au fost suspendate prin şomaj tehnic, iar 72.269 salariaţi au avut contractele de muncă suspendate prin reducerea săptămânii de lucru, a adăugat liderul BNS.

Recalibrarea activității…

Chiar și zona de producție a intrat în acest vârtej descendent, lipsa comenzilor generând blocaje și încetinirea drastică a activității. Șomajul tehnic, părea să fie gura de oxigen pentru multe dintre aceste companii. A urmat…recalibrarea activității, în concordanță cu noile realități econmice. Și de aici până la șomajul adevărat nu a mai fost decât un pas. Cum se știe, suntem un județ în care industria automotive este foarte bine reprezentată. Drept urmare, procentul cel mai mare de angajați lucrează în special în această ramură. Criza sanitară a afectat în mod serios acest domeniu pe plan mondial și, prin recul și economia arădeană. După primul val al pandemiei, din luna martie, au apărut primele notificări făcute de angajatori privind concedierile colective. Atunci se spera că prognosticurile pesimiste nu vor deveni realitate. Însă prin toamna anului trecut, cifrele confirmă că o bună parte dintre disponibilizări s-au făcut, adică peste 2400. Această cifră este pentru întreaga industrie a județului.  Dintre acestea, cele mai multe concedieri au fost făcute în sectorul autovehicule de transport rutier, adică  1.357. Asta este mai mult de jumătate din total. Locul secund este deținut de domeniul industriei textile, mai exact a confecțiilor unde au fost puși pe liber 605 lucrători. Locul trei, pe acest nedorit podium, este deținut de ramura construcțiilor metalice cu 267 de disponibilizări. Rata șomajului la finele  celui de-al treilea trimestru a fost de 2,24% , adică un total de 4.772 șomeri,  din care indemnizați 2.800. De la începutul crizei sanitare, adică din luna martie, șomajul din Arad a crescut cu 1,2%.  ajuns la 2,24%.

Un an complicat…

Așadar la nivel național, sunt voci care susțin că  aproximativ un milion de  locuri de muncă au dispărut la acest moment. „Și chiar dacă evoluția stării de fapt o va lua într-o direcție bună,  scenariul optimist este că se vor recupera cel mult jumătate dintre acestea. Dar acesta repet, este un scenariu optimist. Din păcate și din contactele mele cu oamenii noștri, simt că mai mult se caută soluțiile individuale, în locul celor colective. Adică fiecare a ajuns poate să gândească și să acționeze pentru el. Iar asta este un semnal îngrijorător, atât pentru mișcarea sindicală, dar și pentru drepturile de muncă și sociale ale tuturor oamenilor din România, fie ei sindicaliști sau nu”, a punctat Petre Toma președintele C.N.S.L.R.- Frăția Arad. La finele anului trecut a fost pus pe tapet  Planul Național de Redresare  și Reziliență ( PNRR). Acesta a stârnit multe semne de întrebare în rândurile mișcării sindicale și, implicit, a unei bune părți a salariaților. „PNRR este complet dezechilibrat în favoarea componentei economice și, ca de obicei, oamenii aproape că nu contează”, se spune într-o luare de poziție a sindicatelor.  Așadar,  oricum am întoarce lucrurile anul 2021, va fi unul foarte complicat. Și  pare că nu începe sub bune auspicii…

Recomandările redacției