de Ovidiu Palcu
Când am vorbit despre mine, ei bine, au fost ocazii cu totul speciale.
Precum azi, pentru că doresc a vă reprezenta în Camera Deputaților din Parlamentul României și va trebui să decideți domniile voastre dacă sunt sau dacă nu sunt vrednic de această demnitate.
Chiar dacă nu sunt poet să cânt despre inima mea, o voi face pentru ca alegerea, decizia de luat să vă fie și mai dificilă pentru că, dacă îmi veți da girul, eu să fiu și mai responsabilizat față de domniile voastre!
În drumul meu către maturitate am avut de străbătut sumedenie de examene unele dificile din cale-afară, mai cu seamă cele cărora îmi datorez cariera profesională dar, chiar dacă au rămas undeva într-un trecut, cu fiecare zi ce trece în timp, ele mă obligă și mă țin ancorat în competiția cu mine însumi, iar prin inima mea cu Dumnezeu.
Și știți vorba ecleziastului: „Bucură-te, omule, cât eşti tânăr şi inima ta să fie veselă în zilele tinereţii şi mergi în căile inimii tale şi după ce-ţi arată ochii tăi”, dar fără desfrâu, căci „Dumnezeu te va aduce la judecata sa” (11, 9).”
Azi, aici, trebuie să vorbesc despre mine și voi răspunde la toate întrebările – puse, sau încă nerostite, dar intuite de mine pentru ca să pot obține nu numai un calificativ de acces, ci prietenia domniilor voastre!
De aceea, voi deschide inima mea către viața domniilor voastre, să îmbrățișez, spontan, existența și forța prieteniei spirituale, a dragostei domniilor voastre.
Voi vorbi despre mine așadar, pentru ca dumneavoastră să primiți întreaga mea energie organică adică, iubirea mea necondiționată pentru ca să o sporiți, iar bunul Dumnezeu să ducă acel surplus acolo unde este nevoie de iubire necondiționată, pe care împreună, o vom produce, căci aceasta este condiția umană!
Cunoașteți de bună seamă fiecare dintre dumneavoastră, Întâia Epistolă către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, pentru că tot ceea ce voi spune despre mine, despre planurile și proiectele mele în ce privește Aradul și oamenii săi, este de inspirație adânc creștină și apostolică, deoarece a dărui iubire este un postulat de la care nu mă abat în tot ceea ce fac de dimineață, ieșind la lucrul meu.
Am intrat într-un partid mic în care am să învăț a ucenici politica, dar mai ales pentru ca din iubire pentru semenii mei să schimb ceea ce nu merge bine.
Iarăși, vă voi aduce aminte de clipe emoționante din învățătura creștină pentru a-i face și pe cei care m-ar întreba – „Ce-mi trebuie mie politică?“ să priceapă și un altfel de a răspunde, mai puțin violent, dur… „De-aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător.
Și de-aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de-aș ava atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.”
Un gânditor al Orientului îndepărtat spune despre lume că este …„asemeni unei flori de zăpadă: dacă o apuci cu mâna, se topește imediat. Nu rămâne nimic, decât mâna udă. Dar dacă o privești, doar s-o privești, atunci floarea de zăpadă își dezvăluie frumusețea ca oricare floare din lume“.
Acesta este miracolul!
Vă asigur de dragostea mea pe care o așez cu smerenie, întru adevăr, corectitudine, dreptate și cinste, întocmai după învățătura Apostolului Pavel!
Cu dragoste, așa mă voi purta față de dumneavoastră și eu și echipa din care fac parte, bucurându-ne împreună de adevăr.
Adevărul care calcă nedreptatea!
Cu credință, în bunul Dumnezeu, cel ce ne dăruiește toată avuția și libertatea de a trăi!
Cu nădejdea că împreună putem spori lumina și dragostea, căci ea este cea mai mare dintre toate!
Voi fi la dispoziția dumneavoastră întotdeauna, de aceea nu am să cad niciodată!
Cu dragoste,
al vostru Ovidiu Palcu
