Sute de credincioşi la praznicul Bobotezei la străvechea mănăstire Hodoş-Bodrog

Sute de credincioşi şi-au îndreptat paşii, sâmbătă, 6 ianuarie 2018, spre străvechea mănăstire arădeană Hodoş-Bodrog pentru a participa la Sfânta Liturghie şi la Slujba de sfinţire a Aghiasmei celei Mari. Potrivit rânduielii bisericeşti Slujba Aghiasmei Mari se poate săvârşi de trei ori: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei şi după săvârşirea Dumnezeieştii Liturghii din ziua praznicului, cum este obiceiul în cele mai multe părţi.
Pelerinii veniţi atât din părţile Aradului cât şi a Timişoarei, au avut ocazia să participe, în ziua de praznic, la Sfânta Liturghie săvârşită de un ales sobor în biserica nouă a mănăstirii. Din sobor au făcut parte Părintele Protos. Grigorie Timiş, stareţul mănăstirii, Părintele Arhim. Nestor Iovan, Părintele Protos. Iustin Popovici, consilier cultural al Arhiepiscopiei Aradului, Părintele Ierom. Nicolae Tang, lector univeristar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad şi alţi părinţi împreună slujitori. Cuvântul de învăţătură în cadrul Sfintei Liturghii a fost rostit de Părintele Protos. Chiril Mihalyi, vieţuitor în această lavră monahală. După Sfânta Liturghie a avut loc ieşirea în procesiune la râul Mureş, aşa cum s-a îndătinat de câteva decenii, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Timotei, unde s-a săvârşit slujba Aghiasmei Mari.
După săvârşirea slujbei Aghiasmei Mari, Părintele Nicolae Tang a adresat credincioşilor prezenţi un cuvânt de folos, scoţând în evidenţă semnificaţia procesiunii la râu. După cum Hristos S-a coborât la Râul Iordanului şi noi actualizăm acest fapt din istoria mântuirii mai ales că râul simbolizează curgerea existenţei cosmic şi umane în mijlocul căreia a coborât Hristos cu trupul. Pe de altă parte, a subliniat importanţa istorică a Râului Mureş, un ,,alt Iordan al Transilvaniei”, râu care simbolizează şi unitatea Transilvaniei cu Regatul, având în vedere că acest râu izvorăşte dintr-un loc comun cu Oltul care coboară în vechiul Regat al României.
În timpul troparului ,,În Iordan botezându-te…”, au fost eliberaţi trei porumbei, simbol pentru Sfânta Treime.
Apele râului Mureş au fost binecuvântate de către unul dintre slujitori, prin introducerea de trei ori a sfintei cruci în apă. La final, credincioşii prezenţi, într-o bună rânduială şi cu multă răbdare, şi-au luat Aghias­mă Mare pe care o păstrează la loc de cinste în casele lor şi o folosesc la nevoie, după rânduiala Bisericii. Adică, Aghiasma Mare se ia pe nemâncate timp de opt zile, până la Odovania praznicului. De asemenea, credincioşii o folosesc pentru sfinţirea caselor, gospodăriilor, pământurilor, a întregului spaţiu în care locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea.                                      (I.P.)