Pustia, pustnicii si Biserica - Afis A3 - FINAL„Pustia, Pustnicii şi Biserica”-sub acest generic se va desfășura, săptămâna viitoare, conferința susținută de  ieromonah Agapie Corbu, stareţul Sfântului Schit „Bunavestire” din Almaş. Evenimentul, organizat de Centrul Cultural Judeţean şi Consiliul Judeţean Arad, în cadrul programului „Hristos în cetate” va avea loc – miercuri 26 februarie,la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, de la ora 18.00. Intrarea la conferință este liberă.
Părintele Agapie este un iubitor de Athos, un iubitor de sfințenie, un învăţător cu putere, inspirat de harul Evangheliei trăit în viața pustnicească. Viaţa în Hristos, trăită în mod agioritic, este pentru el un creştinism integral; el mărturisește prin cuvânt și faptă un creştinism filocalic, integral  – aminteşte Arhim. Teofan Mada, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Aradului. În conferinţa sa, părintele Agapie va prezenta o latură mai puţin cunoscută şi înţeleasă a vieţii bisericeşti din toate vremurile. Este vorba despre viaţa monahală trăită în pustie, despre cei care i s-au dedicat: pustnicii. Purtători şi trăitori ai tradiţiei, aceştia din depărtarea pustiei lor au înrâurit şi înrâuresc viaţa Bisericii „din cetate”. Conferinţa părintelui Agapie invită cu mărime de suflet la cunoaşterea aspectelor legate de spiritualitatea omului.
Programul „Hristos în cetate” reprezintă o serie de meditaţii teologic-sociale privind condiţia omului contemporan. Sub acest generic cuprinzător şi revelator din punct de vedere spiritual, ne propunem organizarea de conferinţe publice cu teme din viaţa de zi cu zi având ca lectori invitaţi personalităţi ale vieţii bisericeşti naţionale şi panortodoxe (clerici şi mireni angajaţi în viaţa Bisericii). Aceste manifestări spirituale sunt închinate anului omagial euharistic în Patriarhia Ortodoxă Română. Omul este o ființă euharistică, ce se oferă lui Dumnezeu ca jertfă în fiecare zi, în fiecare moment chiar și prin boala, suferința și durerile acceptate prin credință. Prin toate acestea el se oferă sau se dăruiește pe sine. Pocăința nu este altceva decât „da”-ul total al celui care-şi încredinţează propria existenţă Evangheliei, răspunzând liber lui Hristos care cel dintâi Se oferă omului ca şi cale, adevăr şi viaţă, ca Acela care singur îl eliberează şi-l mântuieşte.

Recomandările redacției