gradinaO parte dintre bolnavii internați la Spitalul de Psihiatrie din localitatea arădeană Mocrea urmează, în premieră pe ţară, pe lângă tratamentele clasice și terapie horticolă, după ce la spital s-a investit în amenajarea unei grădini terapeutice.

Proiectul, coordonat de inginerul peisagist Marcela Nicșanu este primul de acest gen din țară.

Astfel, timp de mai bine de o lună, Marcela Nicșanu, împreună cu 20 de pacienți internați la spital, a amenajat o grădină terapeutică pe o suprafață de peste 1.500 de metri pătrați în care se găsesc peste 3.000 de plante, arbuști, flori și plante aromatice, o pergolă, alei.

„Terapia horticolă este în mod sigur cea mai veche terapie ocupațională din toate genurile de terapii cunoscute până în prezent. În Egiptul antic doctorii prescriau bolnavilor plimbări lungi prin grădină. În jurul anului 1600 oamenii săraci aflați în imposibilitatea de a-și plăti spitalizarea munceau în grădina spitalului. S-a observat că acești pacienți s-au recuperat într-o perioadă mult mai scurtă decât cei care nu au avut niciun contact cu grădina“, a explicat Marcela Nicșanu.

Aceste date istorice au stat la baza proiectului implementat de Marcela Nicșanu la Spitalul de Psihiatrie de la Mocrea.

Pacienții au primit ghivece pe care și-au scris numele lor și numele plantei și în care au plantat bulbi sau semințe. De asemenea, în paturi de lemn au plantat răsaduri, iar în grădina terapeutică au plantat plante aromatice, multe dintre ele fiind cunoscute ca având o anume energie.

Printre florile plantate se numără freziile, gladiolele, begoniile și alte specii viu colorate. De asemenea, în grădina terapeutică s-au plantat salvie, cimbrișor, busuioc, bucuioc roşu, lavandă și mentă piperita (cunoscută pentru vindecarea durerilor de cap).

După o lună de la începerea proiectului, au apărut și primele rezultate ale terapiei horticole.

„În fiecare zi, pacienții au urmărit ce se întâmplă cu plantele semănate, cât de mult au crescut, le-au udat, le-au plivit. Au apărut și rezultatele terapiei. Un pacient internat la regim închis, după ce s-a preocupat exemplar de flori, a învățat să sădească semințe, le-a udat, a dat dovadă de responsabilitate și a fost transferat la regimul de internare liber“, a spus Marcela Nicșanu.

Conducerea Spitalului de Psihiatrie din Mocrea a susţinut că proiectul se va derula pe perioada verii.

„Ideea s-a născut din necesitatea de a diversifica activităţile din timpul liber al bolnavilor noştri, în afara activităţilor curente care le au cu asistenţii şi cu colegele de la ergoterapie. Am analizat ce-ar fi bine să facă pe parcursul verii şi am ajuns la concluzia că cea mai bună activitate ar fi terapia prin plantarea florilor, îngrijirea grădinii. Bolnavii sunt foarte încântaţi, lucrează, le prinde bine munca în grădină”, a spus Monica Pele, directorul spitalului.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a precizat că instituţia pe care o conduce va sprijini implementarea proiectului şi la alte spitale din judeţ.

„Din iniţiativa atât a inginerului peisagist Marcela Nicşanu, care a construit proiectul cât şi a spitalului am reuşit, pentru prima dată în România, să intrăm pe această procedură, cunoscut fiind faptul că, în Europa, aceste modalităţi de a realiza terapia în cadrul unor spitale sunt deja lucruri consacrate. Speram ca odată cu acest experiment să dezvoltăm şi în jurul celorlalte spitale astfel de grădini”, a spus Nicolae Ioţcu, care a mai adăugat că următorul proiect de acest gen ar pute fi implementat la Spitalul de la Căpâlnaş.

Investiţia în grădina terapeutică de la Mocrea se ridică la 30.000 de lei.

Terapia horticolă e un proces ce utilizează plante și activități horticole pentru a îmbunătăți social, educațional, psihologic precum și  ajustarea fizică  a persoanelor ce vorsă-și îmbunătățească corpul, mintea și sufletul.

Terapia horticolă sporește funcționarea cognitivă, îmbunătățește concentrarea, stimulează memoria, îmbunătățește sistemul imunitar, reduce stresul, scade ritmul cardiac, îmbunătățește abilitatea motorize, îmbunătățește integrarea socială și coeziunea de grup, crește interacțiunea socială.

Recomandările redacției