„Bătrâna Doamnă” e într-un mo­ment de cumpănă după unul dintre cele mai dezamăgitoare jumătăți de campionat din istoria clubului, raportat la investițiile făcute. Fiindcă a ratat doi ani la rând promovarea în Liga I la baraj, condu­- cerea clubului a schimbat în proporție covârșitoare lotul de jucători, iar mare parte a transferurilor s-au dovedit neinspirate. În plus, a renun­țat la câțiva fotbaliști arădeni cu „virusul” roș-alb în sânge, dar și la o parte din generația 1997-1998, câștigătoare a Cupei și Supercupei României în 2016 și ocupantă a locului trei pe țară în această vară.
Petrache, Aldan, Copaci, Costin, Iova, Pop, Lazăr, Covaci sau Brănișteanu au fost împrumutați la alte grupări, Mara, Stanciu sau Moza au abandonat activitatea, în timp ce „vârfurile” Man și Petre au fost vândute pe bani frumoși la FCSB și Esbjerg (Danemarca). În lot de azi al „roș-albilor” mai au loc doar Iuga, Tănase, Jorza, Stahl, Prună, Toma și Dinculescu. Acesta din urmă a primit cele mai puține minute în acest tur de campionat și doar după ce Cristi Todea a preluat frâiele echipei.
Duminică, Iulius Dinculescu a fost integralist cu ocazia celei de-a doua victorii interne a UTA-ei în acest sezon, una extrem de importantă ținând cont și de adversar și contextul complicat în care a venit. „Iulius este unul dintre cei mai muncitori și disciplinați jucători ai generației 97-98, cu care am avut și eu ocazia să lucrez împreună cu Cristi Păcurar. E genul de fotbalist care-și face treaba atunci când apelezi la el, are capacitate bună de efort, e și inteligent în joc, păcat că nu a primit mai multe șanse până acum. Dar, urmează pregătirea de iarnă, când totul ar trebui să plece de la zero pentru antre­nori, e șansa lui să demonstreze că merită să joace mai mult din retur. S-a mai maturizat și el, și-a dat seama de nivelul competiției, chiar dacă mai mult de pe margine, e un copil de perspectivă de care trebuie avut grijă. Nu cum s-a întâmplat cu restul, sau o parte din generația 97-98, ce a fost împrăștiată prin țară sau județ. Nu e păcat de munca ultimilor zece ani, când acești copii au dominat multe competiții la nivel național? Lasă că îi ține Hagi împreună pe toți, îi promovează la echipa mare și îi vinde pe bani frumoși. De ce el poate și la Arad se iau decizii pripite? Pe ce bază s-au făcut achiziții gen Ciucă și alții, iar juniorii noștri au fost dați de pomană la alte grupări? Sunt întrebări ce nu au răspuns pentru mine, dar, până la urmă, cine sunt eu să judec pe cineva? M-am resemnat demult, nu o să mă mai implic la fotbalul de juniori mari sau seniori niciodată, mai ajut cum pot la grupa de 2005 a lui Oneț, de la Atletico și atâta. Și, până la urmă, eu am o vârstă, dar ce motivație au an­trenorii mai tineri care lucrează 10-12 ani cu o generație bună, iar când aceasta e aproape să-ți dea rezultate ce garanție există că se va și întâmpla acest lucru? Trebuia avut răbdare și încre­dere în această generație, ce a demonstrat prin rezultate că merita o altă soartă”, a subliniat Francisc Tisza, poate cel mai calificat antrenor arădean la nivel de copii și juniori, fost campion națio­nal cu Romvest Arad în anul 1996.
Revenind la Dinculescu, experi­mentatul tehnician nu ar vedea motive pentru care acesta nu ar rămâne într-o formulă de start alături de cel pe care l-a înlocuit cu Chindia. „Burlă oricum provine din mijlocaș și eu zic că, la cum centrează și șutează, locul său oricum e mai aproape de poarta adversă. Nu văd de ce nu ar putea juca ambii la UTA, dar asta e din nou treaba antrenorilor. Oricum și Bogdan mai trebuie să dea câteva kilograme jos și să aibă o capacitate de efort mai bună, însă rămâne un fotba­list tânăr important pentru Arad”, mai consideră Francisc Tisza.
Dincolo de implicarea 100% a tuturor utiștilor care au intrat pe teren duminică, un aspect important l-a constituit randamentul bun al defensivei. Acolo, Polgar, Filaret și Dinculescu, jucători obișnuiți mai degrabă cu postura de rezervă sau cu cea de titulari la…Liga 4-a, au evoluat aproape fără greșeală în fața celui de-al doilea atac al campionatului. „Am avut parte de un meci foarte greu, cu una dintre echipele aflate la promovare, dar am făcut diferența prin ambiție pe un teren aproape impracticabil. Avem un plus de moral după această victorie pentru ultimul meci al anului, pe care vrem să-l câștigăm. Nu știu dacă se va apela la mine și cu Metaloglobus, eu rămân să mă antrenez la fel de bine pentru a-mi pune în încurcătură antrenorii în momentul în care trebuie să facă alegerile legate de primul 11. Nici revenirea lui Burlă sau faptul că el iese din juniorat la vară nu mă influen­țează în vreun fel, eu știu doar că am de muncit mereu, la ace­eași intensitate ridicată. Poate, la primăvară, voi primi și mai multe șanse, însă nu e vorba doar despre mine, ci și despre alți colegi de-ai mei de gene­rație, care și-au demonstrat și la competițiile de juniori valoarea”, a punctat și fundașul stânga de 19 ani, venit de la Pitești la Arad la vârsta de 15 ani.

Recomandările redacției