Cea de-a șaptea zi a cantonamentului utist de la Moneasa a fost ceva „digerabilă” pentru utiști. Sau cel puțin antrenamentul de după-amiază, căci cel de dimineață a adus oboseală în plus în picioarele și așa destul de grele ale lui Manea et. comp. Platoul dintre Dezna și Laz a fost din nou scena unei ședințe de pregătire sută la sută fizice, „meniul” fiind următorul: 12 „bucăți” a câte 250 de metri și alte 12 a câte 150 de metri. Bineînțeles, toate în pantă.
Masa de prânz și odihna de două ore au fost binevenite înaintea unui joc școală de oră. Primul și, probabil, ultimul de această durată și tematică. Golurile erau considerate valabile de „arbitrii” Todea, Botiș și Păcurar, doar dacă toți jucătorii echipei care marca se aflau la mijlocul terenului. „În primul rând, urmărim respectarea blocului funcțional, dar, totodată, ne-am dorit să nu existe timp morți și alergarea să fie continuă”, ne explica Sorin Botiș. Și tot tehnicienii „roș-albilor” au avut grijă ca fotba­liștii care mai au nevoie de masă musculară să poarte veste cu greutăți, acestea fiind plimbate în special între Stahl, Dinculescu sau Prună.
„Verzii” și-au luat tare adversarii și după niciun sfert de oră conduceau deja cu 2-0. Manea a marcat cu capul după cornerul bătut de A. Iuga, iar Toma a fost insistent la o minge bâlbâită în careu de Dobrean și a înscris primul său gol. Tot Dorin Toma avea să marcheze după pauză cu un șut plasat în vinclu, pe când golul de onoare al „roșilor” a fost opera lui Marius Curtuiuș pe final de joc și antrenament, când mingea de abia se mai vedea.
Pentru conformitate, vă prezentăm și „garniturile” ce au început meciul:
Verzii: Bodea – Ghergu, Manea, Lazăr, Dinculescu – Stahl, Isac, Prună, Hlistei – A. Iuga, Toma. Au mai jucat: Faur și Sabău
Roșii: Zamfir – Polgar, R. Iuga, Dobrean, Onuțan – Gruiescu, Petra, Jorza, Sorato – Curtuiuș, D. Popa. Au mai jucat: Buia și Tănase.
Sabău și Faur, la „verzi”, dar și Buia și Tănase, la „roșii” au intrat pe teren după aproximativ 10 minute. Până atunci, ei au fost preluați de Francisc Tisza, care a amenajat în afara terenului, spre munte, un mini „atelier” pentru exerciții de forță și dexteritate. Rând pe rând, cei care ieșeau din partida desfășurată pe durata a 60 de minute, ajungeau pe mâna lui nea’ Feri, care – bineînțeles – nu i-a menajat deloc.
Când delegația utistă a urcat în autocarul ce a adus-o la bază, afară nu mai vedeai la 10 metri distanță, dar asta nu e o noutate în cantonamentul echipei fanion a Aradului la poalele Munților Codru Moma.

Recomandările redacției