Un raport al Institutului Național de Statistică, care ilustrează locurile de muncă ale populației, a relavat domeniile în care lucrează cei mai mulți arădeni. Men­ționăm că populația ocupată este populația care are un loc de muncă, ea reprezentând cel mai important segment al populației active. În ultimii 26 de ani, cifrele reprezentând acestă parte a populației au fluctuat puternic, cu un „vârf” de aproximativ 218.900 de persoane în 1995 și o „cădere liberă” până în anul 2000, în care s-au înregistrat în jur de 189.200 de arădeni cu loc de muncă. După anul 2000, populația ocupată a crescut treptat, an de an, până la un cuantum de aproximativ 211.300 de persoane la 1 ianuarie 2017. Majoritatea populației ocupată „se ocupa” în 1992 cu agricultură, vânătoare și silvicultură, astfel că 80.800 de oameni lucrau în aces­te domenii. De menționat este faptul că, în 2017, doar 34.300 de arădeni mai activau în aceste domenii. Astfel, pe parcursul a două decenii, s-a înregistrat o scădere vertiginoasă a numărului de persoane care mai doreau să activeze în aceste domenii, iar în anul 2003, numărul celor care lucrau în industrie – extractivă, prelucrătoare sau energie electrică și termică – depășise deja numărul celor ce activau în agricultură.
Migrație de la sat la oraș
O explicație a acestui fapt poate fi și migrația puternică din zonele rurale în cele urbane, care a avut loc în acest interval, deoarece municipiul Arad, precum și alte orașe, au devenit centre industriale puternice, atrăgând forță de muncă, atât din județ, cât și din alte zone ale țării. Începând cu anul 2003, majoritatea arădenilor lucrează în domeniul industriei, aceasta însemnând indus­- trie extractivă, prelucrătoare, energie electrică și termică, gaze și apă, distribuția apei, salubritate sau deșeuri, înregistrându-se în 2017, nu mai puțin de 76.100 de persoane active în acest domeniu – cu precădere în industria prelucrătoare. Cei care lucrează în construcții sunt în jur de 12.500, cifre care se mențin cam în aceleași cote din anul 2008. În ceea ce privește Învățământul, numărul dascălilor a scăzut considerabil, de la 8.900 în anul 2008, la 7.600 până în 2017. Pe locul trei în „topul meseriilor” sunt locurile de muncă din comerț, cu 31.500 de persoane, iar pe locul patru se află cei care activează în domeniile de transport și depozitare, aproximativ 13.200 de persoane. Cei din sănătate și asistență socială sunt în jur de 8.000, iar pe un loc codaș, din păcate, sunt cei care se ocupă cu activități recreative, culturale și spectacole, aproximativ 1.200.
Schimbări la nivel național
ICAP Romania a ajuns la concluzia că sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ. Potrivit libertatea.ro, to­pul primelor cinci sectoare care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România este: comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor; comerţ cu ridicata cu excepția comerţului cu autovehicule şi motociclete; transporturi terestre şi transporturi prin conducte; construcţii de clădiri; industria alimentară.

Recomandările redacției