tortionarIon Ficior, al doilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid, este un absol­- vent al Şcolii de Ofiţeri din oraşul Ineu, al judeţului Arad. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de Muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu. În timpul când Ficior conducea lagărul de muncă de la Periprava, în anii 50-60, au fost ucişi 103 deţinuţi poli­tici. Acesta a povestit pentru „Gândul”, despre pregătirea lui la Şcoala din Ineu. „Eu terminasem Şcoala de ofi­ţeri de la Ineu – MFA pe vremea aia (Şcoala de ofiţeri militaro-politică nr. 1 din Ineu – MFA – n.red.). M-am încorporat, deci, în armată, iar cei de la Regimentul de Aer Craiova m-au trimes la Ineu. Nu numai pe mine – am fost peste 3.000 acolo, şi am rămas 1.250. La Ineu au venit iar să recruteze, cum recrutau din toate şcolile pe cei mai buni elevi, să-i ia la Securitate. Şi m-a pus şi pe mine pe listă. Atunci, în ’50, căpitan locţiitor politic al Şcolii de la Ineu era Popa Constantin, care, pe timpul lui Ceauşescu, ajunsese ge­neral locotenent, locţiitorul şefului Marelui Stat Major. Primea demnitarii şi îi însoţea. Aveam o companie de aviaţie, două de tancuri şi una de marină, care formau batalionul de specialitate. Pe urmă mai erau cavalerie, artilerie, tancuri – erau 1.250 de elevi la Ineu. Aici fusese o şcoală de rezervişti ai burgheziei – cu clădiri vechi -, iar comu­- niştii au făcut o şcoală de ofiţeri pentru noua orânduire, cum s-ar spune. Şi printre cei care au rămas acolo am fost şi eu – vreo 570, cred, eram membri de partid, din 1.250 cu totul”, a povestit Ficior.
(C.G.)

Recomandările redacției