Auzim deseori în mass-media cei doi termeni de mai sus, de multe ori asociaţi.
Fiind doi termeni strict de specialitate meteorologică, iar eu, care mi-am susţinut examenul de stat (azi, de licenţă/diploma) la Meteorologie şi Climatologie Forestieră, încerc să vă apropii de înţelegerea corectă a acestora.
Disconfortul termic în sezonul cald apare atunci când valoarea temperaturii aerului depăşeşte pragul de 37 grade Celsius sau atunci când indicele temperatura-umezeala (ITU) atinge său depăşeşte pragul valoric de 80 unităţi.
Organismul uman nu este pregătit genetic pentru aceste situaţii, resimțindu-le ca pe o stare de stess agresiv, cu efecte extrem de negative, uneori letale.
ITU se calculează pe baza măsurătorilor de la staţiile meteorologice, incluzând în calcul doi factori: temperatura aerului în grade Celsius (care se ia la umbră, la înălţimea standard de 2,00 metri), aceasta dacă depăşeşte 35 grade Celsius (+35°C)  vorbim de canicula (în partea opusă vorbim de ger dacă temperatura coboară sub -10°C); umezeala (umiditatea) relativă a aerului este definită prin conţinutul de vapori de apă existent la un moment dat în atmosferă, măsurat în procente -%-  cu aparate speciale cu citire directă denumite psihometre şi higrometre („higro” de la vapori de apă, „higro” vine de la apă, sarea este higrometrica, absoarbe vaporii de apă din aer).
Formula de calcul este următoarea:
ITU = (T x 1,8 + 32) – (0,55 – 0,0055xU)(Tx1,8 + 32) – 58, în care:
T- temperaura aerului în °C
U – umiditatea relativă în %
De ce insist să spun „grade Celsius(°C)? Pentru că există trei scări de evaluare a temperaturii aerului: grade Celsius -°C-, definită pe o scară de la 0 (temperatura de îngheţ a apei) până la 100 (temperatura la care începe fierberea apei la o presiune normală a aerului), cea mai uzitată; grade Fahrenheit -°F-, la care se pleacă de la o temperatură termodinamică de  +32°F (îngheaţă apa) până la +212°F(fierbe apa), mai rar folosită (dar prima în ordin cronologic), aţi observat sunt şi termometre cu gradaţii paralele duble °C/°F și grade Kelvin -°K -,folosită în medii academice, care pleacă de la -273,15 °C, aşa zisul 0 absolut, cea mai mică temperatura posibilă de obţinut, dincolo de care se bănuieşte că materia are alte forme şi dimensiuni.
Confort, alertă și
disconfort
ITU pentru valori mai mici de 65 se consideră stare de confort, între 66-79 stare de alertă, iar peste 80 se consideră stare de disconfort. Exemplu: dacă facem un calcul  la o umiditate de 50%, constatăm că de-abia sub  20°C ITU este acceptabil, iar dacă la aceeaşi umiditate calculăm ITU la 31,5°C obţinem un index de 80.
Explicaţia constă în faptul că prin transpiraţie omul elimina excesul de căldură din corp, iar în cazul că umiditate e ridicată, cu aerul săturat, nu mai elimina firesc surplusul de apă.
Legislativ este în vigoare Ordonanța de Urgenţă al Guvernului nr.99/2000, care se referă la măsurile ce vor fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme de către angajatori pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă (peste 37°C sau cu condiţii corelate cu umiditatea, peste 80 unităţi ITU) sau sub -20°, sau cu condiţii de vânt corelate. Dacă ne referim la temperaturi extrem de ridicate se impun angajatorilor măsuri minimale obligatorii de ameliorarea condiţiilor de muncă (de la reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, ventilaţie, alternarea perioadelor de lucru cu cel de repaus) până la menţinerea stării de sănătate a angajaţilor (2-4 litri de apă minerală/persoană/schimb, echi­- pament de protecţie, duşuri) sau, dacă nu e posibilă aplicarea acestor măsuri, se ajunge de comun acord cu sindicatele sau reprezentanţii angajaţilor, la reducerea zilei de muncă, eşalonarea acesteia în două perioade mai puţin dogorâtoare, chiar întreruperea colectivă a lucrului, dacă temperaturile extreme se menţin cel puţin două zile consecutiv, cu menţinerea contractelor de muncă şi a vechiimii de muncă.
Contravenţiile sunt foarte mari, sau chiar fapte penale.
ing. Traian  Tencalec

  • Inginerul spune:

    Indice temperatură-umezeală e total incorect. De altfel pe parcursul articolului se revine la o exprimare corectă cu „umiditate (relativă)” parametrul fizic măsurabil şi nu exprimarea la plesneală a celor fără cultură tehnică.

  • Pavel Liszka spune:

    Formula e gresita, lipsesc 2 paranteze:
    ITU = (T x 1,8 + 32) – (0,55 – 0,0055xU)((Tx1,8 + 32) – 58)

    • Aloe Vera spune:

      Daca cele doua paranteze sunt aplicabile operatiilor de adunare , mare direptate ai ; daca nu, vorbisi/scrisesi degeaba .

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției