În anul 1950, România, pe atunci Republica Populară Română, înota sub biciul komisarilor sovietici şi-a cozilor de topor autohtone în apele celui mai întunecat stalinism. Armata era un chin. Pe lângă faptul că dura câţiva ani şi te nenoroceau la instrucţie, aveai parte şi de-o pregătire ideologică pe măsură, pentru a fi siguri că de acolo vei ieşi un ,,om nou”, trecut prin sită şi dârmon şi scuturat de nostalgii regaliste. Unul gata să lupte cu fiara capita­listă. Militarii se temeau să vorbească între ei de frica sifonarilor şi nu aveau nici un răgaz de linişte şi meditaţie, cu excepţia celui dedicat necesităţilor fiziologice. Tocmai de asta, apariţia inscripţiei ,,Trăiască Regele” pe peretele dinăuntrul latrinei militare a unităţii de securitate din Tecuci a produs o vâlvă a cărei repercusiuni se resimt până în ziua de azi. Chiar dacă primeau hrană la care alţi militari în termen nici nu visau, armata la Securitate era grea..
Majoritatea ofiţerilor erau foşti jandarmi convertiţi la noua structură, ce nu arătau milă pentru recruţi pentru a se pune bine cu noua putere. Pe măsură ce apăreau cadre noi, aceştia erau daţi afară, unii ajungând la puşcăria pentru cadre de la Făgăraş, iar alţii trecuţi pe linie moartă şi angajaţi paznici comunali. De aceea, bănuiala a picat întâi pe ei. Imediat după des­coperirea grozăviei, closetele unităţii au fost sigilate şi-a început o anchetă draco­nică, oficiată de înalte cadre venite taman de la Capitală. Toată suflarea a fost obli­gată să dea mostre de scris şi anchetată de un tuciuriu ce vorbea atât de repede încât nimeni nu înţelegea nimic, deoarece majoritatea militarilor în termen erau ardeleni molcomi. Dar un lucru pricepeau toţi: „dacă nu apare vinovatul, vă paşte Canalul!” După două zile situaţia s-a împuţit şi la propriu, şi la figurat. Domnii de la Capitală plecaseră să tragă concluziile anchetei la o casă de oaspeţi din zonă, iar comandantul unităţii, un fost jandarm aflat şi el cu musca pe căciulă, n-a îndrăznit să desigileze latrina, astfel că militarii îşi făceau  nevoile pe unde apucau. Deoarece era vară, ca să preîntâmpine o epidemie de cufureală în masă (a se citi dizenterie), ostaşilor li s-a dat doar hrană rece, adică posmagi militari şi ordinul clar de a nu-şi face treaba mare în incinta unităţii deoarece era bai… mare. Dar unde să şi-o facă?! Doar erau închişi într- o cazarmă cu buda blocată de către mai marii de la Bucureşti. Situaţia devenea tensionată. Odată cu distribuirea hranei de front, unii soldaţi au început să creadă că vor fi tri­mişi în munţi după partizani ori la cules de şvabi pentru Bărăgan, chestie ce dispera pe toată lumea. Un alt răcan depăşit de situaţie era îngrozit că va ajunge în aceaşi oală cu foştii jandarmi asupra cărora plana suspiciunea. Se temea că anchetatorii vor face legătura că venise la oaste dintr-un sat ce aparţinea de comuna Săvârşin, loc unde regele era apreciat de localnici pentru comportamentu-i rebel şi din această cauză va ajunge la Canalul mâncător de vieţi despre care povesteau cu teamă colegii ce fuseseră trimişi pentru a asigura paza.
Totul s-a rezolvat cu căderea la datorie al comandantului unităţii. Din disperare a ajuns să consume spirt sanitar care i s-a aprins în cap şi i-a provocat o apoplexie care l-a dat gata. Fiincă atunci când l-a lovit apoplexia în birou a doborât tabloul lui Stalin de pe perete, pe el a picat toată măgăreaţa. El nu şi-a mai revenit niciodată şi-a sfârşit într-un balamuc cu regim de detenţie. Pe nevasta-sa au trimis-o la Canal, iar fata i-au exmatriculat-o din liceu. În ziua când tovarăşii de la Bucureşti au desigilat latrinele a fost o nerăbdare generală pe care au mai simţit-o, e drept cu o intensitate mai mică în ziua în care s-au liberat din oaste. Iar de atunci pe aciu Ion îl apucă pandaliile şi-un joc de glezne de necontrolat când aude ,,Trăiască Regele” la emisiunile dedicate monarhiei.

  • jandarmul spune:

    bravo!super articol

  • pt bebi spune:

    bebi am impresia ca te/au ,,epurat” la pachet cu mihutz si fic, sau ma insel? nu te/am mai gasit in noua grila a glasului.noroc cu gugla!sper sa scrii in alte parti daca aia nu mai au nevoie de tine pentru ca e pacat de talentul tau. ce sa-i faci, asa se intampla cand adevarul doare iar vantul bate dinspre primarie.

  • engineer spune:

    nu ne mai scrii nimic mai bebitule?sau te*ai mutat in alte zari?

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției