Trăim cele mai bune timpuri

1
239

Trăim cele mai bune timpuri din toate cele de până acum. Nu e ideea mea, o spun toți cercetătorii și statisticile globale. Au subliniat-o deja nenumărați scriitori și gânditori ai zilelor noastre. În afară de zonele frământate de foamete, boli sau războaie, care încă mai există, în zonele dezvoltate sau în curs de dezvoltare ar trebui să o ducem relativ bine.

Avem cele mai mari cantități de informație de până acum. Avem școli bune, tehnologii avansate, am eradicat nenumărate boli și am câștigat cele mai multe drepturi. În ciuda corupției, avem servicii sociale destul de bune și multă libertate.

De ce se plânge atunci românul zi de zi? Desigur că avem motive să ne mai și plângem, dar la noi e un fel de boală națională. M-am tot gândit la lucrurile astea și am ajuns la concluzia că, în cele mai multe dintre cazuri, e vina noastră. Am fi putut munci mai mult, am fi putut citi mai mult, am fi putut vorbi cu mai mulți oameni și am fi putut să ne comportăm cât de cât ca niște persoane cu discernământ. Cu toate acestea, de cele mai multe ori se iau decizii proaste și ne lamentăm toată ziua, fără să fim chiar cel mai muncitor și civilizat popor de pe planetă.

A trecut deja mult timp de la Revoluție și românii nu s-au obișnuit cu faptul că trăim în capitalism. Un capitalism destul de blând, aș putea zice, dar totuși capitalism. Dacă îi auzi vorbind puțin, îți dai rapid seama că toți se așteaptă să le cadă totul din cer, să le dea statul, să nu trebuiască să rezolve nici măcar o problemă pentru asta. Mulți români par că s-ar fi adaptat vremurilor, dar în mintea lor persistă comunismul. Nu înțeleg încă că trebuie să se dezvolte, să caute oportunități, să se educe și să încerce să-și finanțeze ambițiile. În alte cuvinte, să aibă o minimă inițiativă.

Firește, nu se cuvine să pun pe toată lumea în aceeași oală. Avem umor și, pe lângă valurile nemiloase de prostie, și multă inteligență. Însă oamenii cu adevărat educați preferă, de cele mai multe ori să plece din țară. Anglia, de exemplu, are o politică mai mult decât clară de atragere a elitelor, iar cei mai mulți dintre cei obișnuiți cu performanța, preferă un loc unde li se dă o șansă reală.

Nimic nu se va schimba până nu începem să conștientizăm că depinde de noi să facem o schimbare. Conducătorii sunt doar oglinda noastră și e o dramă că nu reușim să ne dăm seama nici măcar de manipulări minore. Să ne dăm seama că nu are niciun rost să stăm să ne uităm toată ziua la emisiuni gen Acces Direct, când există atâtea lucruri de făcut.  Încă am speranța și dorința de a vedea că se schimbă ceva în însăși gândirea noastră și că ne punem, zilnic, măcar câteva întrebări.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.