Trofee bătane medaliate cu aur la prestigioasa expoziție „Expovenatoria“ din Timișoara

Prin eforturile și pasiunea de-o viață a primarului comunei Bata, Ion Micurescu, vânătoarea a devenit (și) o modalitate de a face din această frumoasă localitate de pe Valea Mureșului „centrul Universului“ celor care iubesc vânătoarea. După cum tot județul știe – și nu numai județul, pentru că au venit oaspeți din toată țara și chiar din câteva țări vecine – originala manifestare intitulată Festivalul de Vânătoare de la Bata, ajunsă anul acesta la a VI-a ediție a fost inițiată și se desfășoară prin eforturile primarului bătan. Asta spune totul despre dăruirea și res­pectul cu care împătimitul vânător Ion Micurescu a știut să abordeze această absolut deosebită îndeletnicire a cărei tradiție se pierde în negura secolelor.
Premii deosebite
În acest context, se poate spune că nu a mai mirat pe nimeni când, nu mai puțin de 5 medalii de aur au fost obținute de Ion Micurescu la cea de-a IV-a ediție a Expovenatoria, organizată în data de 2 iunie 2013, în sala Theresia, la Muzeul Banatului din Timișoara, secția Științele Naturii. La deschidere au participat delegați ai Ministerului Pădurii, Consiliul Județean Timiș, Mu­zeul Banatului Secția Științele Naturi, Conducerea Universitații de Vest Timi­șoara, AJVPS Timiș, Clubul de Vânătoare Timișoara, AJVPS Arad, președinți ai unor cluburi și asociații din Banatul Sârbesc.
O expoziție aparte.
În câteva cuvinte, Ion Micurescu ne-a descris această expoziție valoroasă. „Expoziția a oferit prilejul pentru a expune trofee de vânat specifice Banatului: căprior comun, cerb car­patin, cerb lopătar, muflon, mistreț, lup, râs, vulpe, cocoș de munte, fazan etc. Trofeele de vânat însemnând: corn, colț, blană, craniu, pene au fost inițial investite cu puteri miraculoase preschimbate apoi în arme sau unelte. Astăzi trofeele își păstrează valoarea ca simbol. Semnificația lor depășește, pentru cel ce a dobândit vânatul, valoarea strict materială, sporind în timp aura misterioasă care le înconjoară. Dincolo de dimensiunea sentimentală și estetică, trofeele constituie un veritabil barometru privind evoluția și potențialul unui anumit spațiu geografic – fond de vânătoare. Sintetizând, trofeele pot fi socotite distincția obținută ca rezultat al unui management cinegetic corect aplicat“ – a precizat acesta.
Trofeele au fost evaluate de arbitri internaționali români și străini, deci premiile au fost cu atât mai aparte.
Unul dintre cele 5 trofee cu „aur“, ale „mistrețarului“ Ion Micurescu a obținut un punctaj de 128,20 puncte, fără acordare de puncte de frumusețe (adică 10 puncte).
Trebuie precizat că este dreptul comisiei de a acorda sau nu aceste puncte. Anul acesta comisia nu le-a acordat dar nici nu a depunctat trofeele expuse. Pentru a face o comparație vizavi de valoarea exemplarelor pre­zentate în expoziție, este de remarcat aspectul că dacă s-ar fi acordat cele 10 puncte în plus – de frumusețe, încadrându-se în șablonul prevăzut de normele de evaluare – trofeul de mistreț recoltat la Bata, în masivul Roiban, s-ar fi situat cu doar 5 puncte sub recordul național, împușcat de Nicolae Ceaușescu în 1978, în Masivul Ceornuleasa.